Buna, sunt Hope si sunt foarte disperată in momentul asta pentru ca am impresia ca am omorât pe cineva!Si nu, nu la Call of Duty sau altceva... e pe bune! Am nevoie de ajutor! Cred ca meritati o explicație a poveștii si cum a inceput totul, deoarece in momentul asta nu are nicio logica si nu este nimeni sa ma ajute:
IN URMA CU 3 ANI:
- Hope, ajuta-ma cu bagajele te rog, nu le pot căra singura!
-Vin imediat!
Ea este mama mea! Este singurul meu sprijin in momentul de fata. După tot ceea ce s-a intamplat , are inca zambetul pe buze! Eu nu as putea face asa ceva, în schimb ea da! Nu ii place sa ma vada trista si nici nu ma v-a lasa vreodata sa fiu! Evident, asa crede ea, fiecare avem problemele noastre , nu avem cum sa nu fim tristi uneori! Mai ales acum! Tata este un alcoolic si nici nu v-a renunta vreodata la asta! Cheltuia mereu economiile din casa pe bautura si dupa ce termina tot , începea scandalul, mama fiind mereu victima bătăilor sale! Eu pur si simplu ma închideam in camera ,deoarece nu suportam sa vad asa ceva m-ai ales că mama imi spunea sa fac asta , până ultima dată în care am intervenit , iar tata mi-a dat o palmă, ceea ce na facut niciodată, iar atunci mama a zis ca divorteaza , iar noi ne-am mutat...el a rămas singur! Oricum, nu regret ca am plecat! Toti erau niste nemernici acolo... la începutul liceului toata lumea ma striga "Big Hope", deoarece eram grasa...își băteau in fiecare zi joc de mine, tot liceul ma cunoastea drept "Big Hope", iar noi cei nepopulari eram inferiorizati in cele mai oribile feluri! Dar, in ultimul an acolo, cand de la 90kg , am ajuns la 55kg, am inceput sa fiu observată, toata lumea a uitat de "Big Hope"... dar eu nu... Si nici cat am suportat batjocora lor! Ma bucur ca nu am apucat sa termin a 11a acolo! La un liceu nou, lumea ma v-a cunoaste exact cum sunt acum ... s-a terminat cu "Big Hope"! Poate New Orleans, nu v-a fii la fel!
-Poftim , du ultimile cutii in bucătărie, de acolo voi descpacheta eu!
- Cum adică "voi descpacheta eu"?
-Scumpo, nu este nevoie sa ma ajuți! Am auzit ca este o gelaterie foarte buna in oras , ce ar fii sa te duci?
-Mama... Nu cunosc pe nimeni aici...! Ce v-a crede lumea cand v-a vedea o fata singura la masa , fără să schimbe macar 2 vorbe cu nimeni..!?
-Pai... ori ca esti nou venita in oras, ori ai furat iubitul altei fete!?
-Te rog ... Nu acum, promit ca ma duc , dar dupa ce te ajut , nu vreau sa te las singura acum...! Stiu ca suferi...!
- Este adevarat... dar trebuie sa invat sa ma descurc singura de acum Hope..!Tatăl tău nu o sa mai fie niciodata, deja l-am pierdut pe el ... Nu pot permite sa te pierd si pe tine!
-Nu o sa ma pierzi, te iubesc!
-Și eu te iubesc scumpo! Acum fugi, ma descurc!
-Ok... tine-mi pumnii!
Străzile New Orleans-ului sunt foarte primitoare! Nu ai cum sa te plictisești in orasul asta ! Si oamenii sunt atat de veseli, imi place aici! M-ai ales ca strazile sunt pline de muzica!
-Ou, scuze, iarta-ma... Nu eram atenta!
- Stai linistită... noua in oras?
- Da, din pacate!
- Eu sunt Roxy!
- Eu sunt Hope! Imi pare bine de cunostinta!
- Incantata...! Inveti cumva la Liberty Hight?
- Da, de ce?
- Ni s-a zis ca o sa avem o colega noua! Vrei sa vii cu mine sa bem ceva?
- Sigur, mi-ar place!
Nu-mi vine sa cred ca nu am cunoscut o astfel de persoana inainte! Avem atatea lucruri in comun si ne intelegem perfect! Si m-ai ales ca ma intelege perfect...i-am povestit despre experienta mea din liceu si despre oamenii din Virginia in general ... nu pot sa dau vina numai pe liceenii de acolo, aproape toti sunt înrăiți pe persoanele cu probleme de greutate... si pot sa zic ca nu regret ca am legat o prietenie cu ea!
- Sincer Hope... esti foarte puternica ! Ai rezistat mult... e incredibil!
M-a strans de mana si mi-a zis:
- As vrea o persoana ca tine in viata mea!
Si atunci am inceput sa radem si sa terminam milshake-ul care este cel mai bun pe care l-am gustat pana acum!
In drum spre casa am realizat ca poate acest loc mi se potriveste...ma simt eu!
-Hei mama!
-Heei! Cum a fost inghetata? Te rog zi-mi ca mi-ai adus si mie!
- Nu am mancat nici eu, dar in schimb mi-am facut o prietena, care coincidenta , invata la acelasi liceu cu mine.
- Super, chiar ma bucur scumpo! Si ar trebui sa-ti spun ca maine e prima zi de liceu din cate stii si ar trebui sa te pregatesti , as zice eu!
- Nici cand mi se intampla ceva nou nu ma lasi si imi spulberi visele!
- Vezi ca ai patul facut! Noapte buna scumpo! Si eu te iubesc!
Stand in pat am inceput sa ma gandesc daca ma voi integra aici, daca nu este dupa asteptarile mele, daca voi esua...! Nu vreau sa mai simt odata ceea ce am simtit!Vreau ca totul sa fie perfect! Sa nu se strice totul! Poate...cine stie... imi voi gasii pe cineva care sa ma iubeasca...? Sau voi fii din nou o ratata cum sunt obisnuita sa fiu! Asta ramane de vazut maine!---------------------------------------------------------
Hei, daca v-a placut va rog sa apreciati si sa ramane-ti pana la afarsitul povestii! Daca aveti idei va astept in comentarii, mi-ar placea foarte mult parerile voastre! 😊
---------------------------------------------------------
CITEȘTI
Jurnalul unei adolescente!
Teen FictionHope a plecat impreuna cu mama ei spre o nouă viață, deoarece tatal ei era un alcoolic, iar famila s-a destrămat în cele din urmă! Nu era in tocmai cea mai perfecta fata , dar viata avea sa i se schimbe in momentul in care a slăbit și il cunoaste...