-Acestea fiind spuse,il declar nevinovat!țipă judecătorul în toată sala.
L-am luat în brațe pe Cristian,apoi m-am uitat tulburată la tatăl meu,care era încătușat.
Îmi pare rău,dar am făcit ce trebuia.
-Mă bucur așa mult că pot să te strâng în brațe,însfârșit.îi spun lui Cristian.
-Și eu,foarte mult.Dar,de ce plângi,iubito?
-De fericire.
Deși fericirea îmi depăsea oricare alt sentiment,gândul îmi stătea la ce am suportat aseară,și că îl mint pe Cristian în față.
-Babyboy,eu mă duc până la mama,vreau să vorbesc ceva cu ea.
-Bine,babygirl,ne vedem acasă.
-Da,te iubesc.și îl sărut.
-Și eu.
Cristian Munteanu:
Însfârșit liber,însfârșit îmi pot petrece tot timpul cu Mara,tot ceea ce iubesc.
Voiam să trec strada pentru a lua un taxi până ce o fată mă trage de mână.
-Bună,Cristi,nu?mă întreabă.
-Da,eu.De ce?
-Am ceva să îți spun.
-Stai,te-am văzut în instanță.îi spun.
-Da,sunt avocat,dar n-am luat parte la proces.
-A,și ce aveai să îmi spui?
-Mara,fata aia,e iubita ta?
-Da.îi răspund.
-Aseară,când m-am dus la iubitul meu John,avocatul tău,am găsit o cameră de filmat.Din curiozitate m-am uitat.Am văzut niște filmulețe care m-au distrus emoțional.Însă cred că există unul care te va distruge și pe tine.spune și îmi întinde aparatul pentru a mă uita la filmuleț.
Înstant sângele a început să-mi curgă din ce în ce mai repede prin vene,palmele au început să-mi transpire și pulsul devenea din ce în ce mai accelerat.
-La dracu' Mara!țip eu.Cu ce ți-am greșit?spun punându-mi mâinile în cap,plângànd
-Nu mai plânge.îmi spune fata.Am eu remediul perfect.și mă trage de mână.
Intrăm în cel mai apropiat hotel,apoi în cameră și începe distracția.
Mă trântește pe pat,plasându-mi săruturi pe gât.
Îi dau rochia jos,apoi tot ce a mai rămas....
