Prețul vieții

Capitolul 6

                         ~CAPITOLUL 6~

Din perspectiva lui Christian Moon

Eram practic lipit de ea, atât de aproape încât îi puteam simți mirosul părului. Parfumul ei de vanilie îmi înnebunea nările. Mă amuza stângacia de care dă dovadă în acest sărut, cu siguranță netotul ăla nu a apucat să o sărute. Mă bucur să observ asta. Simțeam nervii accelerând în vene când i-am văzut atunci în parcare. Dar nu voiam să observe ceilalți că sunt în limba după ea. Știu, este o prostie. Dar la asta mă gândeam în acel moment.

Îmi este destul de greu să detaliez ce gandesc despre ea, să mă îndrăgostesc într-un moment așa scurt nu este mai mult decât neclar pentru mine. Niciodată nu am simțit asta, mai ales pentru o persoană de genul ei.

Se desprinde din sărut din vina aerului pe care începeam să nu-l mai avem în plămâni și ne privim preț de câteva clipe. Privirea mea era căzută pe buzele ei și a ei la fel. Gândul să o sărut iar nu îmi putea da pace, mă bate acest gând cu ciocanul și devine o durere insuportabilă, buzele ei cârnoase și perfecte sunt o ispită pentru persoana mea

-De ce ai făcut asta? Mă întreabă total uimită de fapta mea neregretabilă, mă simt mândru că am făcut. Ardea în mine să o fac și presimțeam că o să explodez dacă ajungeam într-un anumit punct. Uite, mă jignești 4 ani, încă de când am început liceul și acum mă săruți? Constată ea și eu doar o privesc având pe chip o expresie ștearsă. Oricât de mult mi-aș dori să-i spun că o plac, nu vreau să o rănesc. Părinții mei nu ar putea fi niciodată de acord cu relația asta, și la cât de bine îi cunosc. Ar face tot posibilul să o trimită la polul nord, sau mai rău, într-un sistem. Mai ales știind că tatăl ei a murit și mama ei este în comă, iar ea nu se află în grija nimănui.

-Am avut impresia că o să oferi ceva în schimbul informațiilor. Mă apropii de ea încercând să o sărut iar ridicându-i puțin din materialul tricoului pe care îl avea pe ea atingându-i burta cu degetele

Fața mi-se întoarce la 180 de grade atunci când palma ei îmi atinge obrazul. La ce m-aș fii putut aștepta din partea unei fete de genul ei când îi fac propuneri indecente? Doar nu accepta cu cel mai călduros zâmbet pe față? Asta ar fii patetic chiar și pentru ea. O urmăresc cu privirea cum coboară din pat și îmi aruncă cea mai urâtă privire și încruntătura de pe fruntea ei devenea din ce în ce mai vizibilă, vena de pe gât stând să explodeze în orice moment

-Vreau să ieși afară! Spune serioasă fixandu-si ochii pe mine și cu mâna dreaptă ridicată având degetul arătător spre ușă, își întoarce privirea dezamagită. Acum! Continuă pe un ton ascuțit.

Cobor din pat aruncând și eu la rândul meu o privirea plictisitoare încercând să mă fac cât de credul posibil ca ea să nu observe nimic și clatin din cap râzând ironic, un gest care doar o enerva mai tare

-Am crezut că o să fie distractiv, având în vedere că te plimbă unu cu merțanul! I-o întorc cu o voce arogantă și chipul ei se schimbă radical.

Mă întorc cu spatele la ea să nu-i mai văd fața care era la un prag să bufnească în plâns și cobor scările în living. Îmi iau geaca din cuier și ies din casă var vârtej îndreptându-mă spre așa zisa mea mașină. Arunc o ultimă privire la geamul ei și lumina care era acum vreo 5 munute aprinsă, în momentul de față era stinsă. Cât de natărau puteam să fiu? Părerea despre mine de la început cu siguranță i-a revenit.

Dau cu pumnul în volan nervos de prostia de care dau dovadă în acest moment. Sunt dezamăgit de bine că nu îi pot spune și arăta ceea ce simt pentru ea încă de când am bătut la ușa ei. Sincer să fiu, primul gând care mi-a trecut prin minte a fost că o să-mi trântească ușa cu putere în nas, dar ea în schimb mi-a făcut loc să intru. Acest gest a făcut-o să se întipărească în mintea mea, să fie acolo în permanență prezentă.