Si nori se'aduna, negri si mari
Dau semn de furtuna, dar nimeni nu vede.
Plopi cei falnici, se tin mari si tari
Fara sa stie ca batalia vor pierde.
Zarea se'ntuneca, pasari gonesc,
Soarele fuge, se'ascunde la orizont.
Dar ei radacinile adanc isi proptesc,
Strajerii naturii insa de izbanda n'au front.
Ploaia incepe, prevesteste'o furtuna,
Dar ei nu se lasa si tin capul sus.
Vantul ii taie, frunze se'aduna,
Batalia incepe si soarele'a apus.
Prin negura noptii, scantei lumineaza,
Omenirea ar zice ca sunt simple fulgere.
De fapt ei nu stiu ca plopii vegheaza,
Si lupta cu norii, lupta sa'i apere.
Cand zorii se revarsa, peisajul e macabru.
Luptatorii naturii au rarit din randuri.
Insa cerul e albastru, norii au disparut din cadru,
Si plopii sunt gata sa primeasca lauri.
