În fața blocului era Cristi. Mă i-a în brațe și apoi ne plimbăm...
Cr:Babe,pe unde ne mai plimbăm?
Eu:Nu stiu,pe plajă am fost acum câteva zile,în parcul ăsta mergem mereu și în mall nu am chef deloc.
Cr:Hai la mine!
Eu:Nu,nu vreau să deranjez!
Cr:Diana,pentru mine faci deja parte din familie,și te iubesc enorm de mult! Spune și mă sărută pe frunte iar apoi pe buze.
Eu:Și eu te iubesc dar stii că sunt o fire mai timidă...
Cr:Știu și dasta îmi placi! Deci te rog vii?
Eu:Ok,dar dacă fac impresie proastă e numai vina ta!
Cr:Ok,oricum n-o vei face!
Ajungem la el acasă. Deschise ușa și mama lor vine la ușă.
Eu:Buna ziua!
Cr:Buna mama!
Mama Muntenilor:Buna Cristi! Cred ca tu esti Diana! Eu sunt Elena!
Eu:Încântată de cunoștință! Dar de unde ma stiti?
El(Elana):Păi,te stiu si de la unele ședințe dar și de la Cristi,tot anul a vorbit non-stop de tine!
Ma uit la Cristi si el era tot rosu pe față arata ca o roșie.
El:Va este foame?
Eu:Nu
Cr:Nu,mama unde e Vlad?
El:În mall cu niste colegi!
Cr:Diana hai in camera mea!
Eu:Mbine....
Ajungem in camera lui. Eu stau pe scaunul de langa birou si Cristi pe patul lui Vlad (adica cel de jos). Eu ma invarteam cu scaunul prin camera dar Cristi ma trage de picioare spre el.
Cr:Ce faci babe?
Eu:Aici suntem in afara jocului imi poti spune Diana!
Cr:Dar eu ti-am zis ca,chiar te iubesc!
Eu:Mda...
O liniște se lasa timp de câteva minute. Eu ma gândeam la o groaza de chestii, chiar si la Cristi.
Eu:Cristi...trebuie să vorbim...
Cr:Despre?
Eu:Joc...Spun cu o voce joasă si tristă.
Cristi își dă seama ce va urma si se întristează extrem de mult.
Cr:Ok,Spune....spune trist.
Heyy l-am facut mai scurt de a va lasa in suspans yey,uau de tare,mirobolant (aici sunt ironica) si mda...chiar nu am ce a mai zic asa ca ne vedem data viitoare.
Pup paaa
