VIII. Primul indiciu

137 17 20
                                    

Emma inspira adanc. Nasul ei percepea un parfum cunoscut, desi nu foarte familiar. Incerca sa-si deschida ochii, dar oboseala parca ii lipise pleoapele... Statusera aseara pana tarziu cu Clara, care urma sa fie externata peste trei zile. Aflasera ca fetita avea probleme cu inima, nu grave, dar tratamentul trebuia stabilit cu precizie.

Fata incerca sa isi ridice capul. Vederea incetosata ii dadea o stare de nesiguranta, iar cand clipi de cateva ori, se trezi pe aceleasi scaune din holul spitalului. Isi muta capul intr-o parte, fiind perfect constienta de faptul ca statea sprijinita pe cineva. Privi in sus si vazu chipul adormit al lui Rocky, care motaia calm.

Emma se simti brusc speriata. Se indrepta pe scaunul ei, ridicandu-se de pe umarul baiatului. Se uita in jur, vazandu-i pe prietenii ei stand pe podea sau pe scaunele ramase. Kendra statea langa Clara, in salon, adormita cu capul pe picioarele fetitei. Usile erau larg deschise spre camera Clarei, iar Dylan statea rezemat de una din ele si dormea cu gura deschisa. Agnes era stransa langa perete, intr-o pozitie incomoda, iar fratii Emmei erau cocotati pe scaune, unii intr-altii.

Era liniște deplina.

Rocky continua sa doarma, iar Emma se ridica incet de langa el si merse spre capatul holului, spre un geam. Își atinse umărul stâng, sytagand puțin din ochi. O durea tot spatele și încă buimaca. Cum am dormit pe umarul lui?!

Telefonul din buzunar ii tot vibra puternic. Isi aducea aminte ca ii vibra de cand se culcase, dar ii era prea lene ca sa se uite. Era prea obosita, aproape ca nu își mai putea mișca degetele! Il scoase plictisita din buzunar, citi numele de pe ecran, apoi raspunse:

- Da, Annah...

- Fata mea, stii ce scandal a facut profesorul Balvin? Unde sunteti? Agnes nu raspunde, Dylan la fel, iar Rocky...

Emma se incorda.

- Rocky e cu noi... zambi Emma putin fortat. Își dădu ochii peste cap. E bine, daca te intrebai...

- Pai, a promis ca o sa ma sune, facu Annah, putin indignata.

Emma se opri, tragand aer in piept. Inima ii batea extrem de tare, iar Annah tacuse si ea la telefon.

- Emma?

- Da, zise Emma incet, dar enervata.

- O sa mai veniti la scoala sau ce?! Tot intreaba de voi!

- O sa venim! Daca nu, sa discute cu Kendra si cu seriful! Nu au decat!

Emma inchise telefonul si il baga in buzunar. Se intoarse spre grup, care inca dormea. Numai Rocky era treaz. Se uita la Emma obosit, parca cu compătimire. Era și curiozitate în acea privire, dar Emma nu a stat prea mult sa se gândească la asta.

Emma ridica din umeri si se aseza la loc pe scaun, langa el. Ofta si isi trecu o mana prin par. Rocky ii urmari fiecare miscare, iar Emma se concentra pe patul Clarei din salon, chiar daca stia ca el o privea.

- Esti ok? zise el, incet.

- Pf, da! facu Emma.

Rocky se uita repede in alta parte, clatinand din cap. Fata văzu ca el înghițise în sec, apoi se simți vinovata.

- Scuze, Rocky! zise Emma tare, uitandu-se spre el. Stiu ca nu ar trebui sa vorbesc asa... ai fost bun cu Clara! Sunt foarte obosita, nu știu să mă controlez când sunt asa... Scuze...

- Ar trebui sa imi vorbesti mult mai urat! zise el si privi in gol. Te-am amenințat, mai știi?

- Sa stii ca eu inca te analizez! Nu te-am iertat complet, grai Emma. Cum sa imi dau seama daca tu nu joci inca teatru...

Vampirii din Lost Hills (Volumul 1-Sufletul tenebrelor)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum