Scooate liiimbaa

Ca de început

Cobor în fugă scările cu ghiozdanul in spate . O să întârzii la ora și cu profesoara chiar nu este de gluma . În sfârșit am ajuns in dreptul ușii . Mă grăbesc să o deschid . Îl văd . De partea cealaltă .
-Buna Mada..
- Buna ! Spun eu și alerg pe lângă el . Nu avem timp de conversații întârziam la cea mai importantă ora .Mă tot gândeam la reactia profesoarei , dacă o să tipe , nu o să zică absolut nimic , la absente , la faptul că intarziam și nu m-ar mai fi lăsat să prezint referatul dar mai ales ... Reacția colegilor mei . Cum voi intra disperata , transpirata și înfricoșată pe ușă vor începe să râdă .
... Nu știu cât mai pot suporta . Noroc ca mai sunt doar 2 luni adică 8 săptămâni și cam hmm ...56 de zile ? Am ajuns . Ok pot să o fac . Bat la ușă , pun mana pe clanță și împing .
-Buna ziua ... Zic încet având vocea foarte subțire
Profesoara mă fixează cu privirea , se uită fix in ochii mei . Pare nervoasa . Teama mă înghite . Nici nu mă pot uita la colegii mei dar pot auzi multe șoapte și râsete
- Va rog sa mă scuzați că am intarzi..
- Domnișoara este trecut de sfertul academic . Se rastește ea la mine . Nu îmi vine să cred așa ceva ! V-am zis de atâtea ori sa nu mai veniți după profesor . Asta e lipsa totala de respect ! Unde vă credeți aici ??!
Am înghețat de-a dreptul . Totul în jurul meu era un amalgam de sunete și șoapte . Simțeam cum imi aleargă sângele în vene . Nu aveam curajul să mă uit la nimeni . Îmi venea să plâng
- Mergi la locul tau !
Am alergat către banca mea . Colega îmi zâmbea . Eu mă uitam panicata la ea
- Nu e chair așa de rău mai
Îmi zice ea jucăuș . Doar știi cum e Ciulin
Stiam insa îmi era frică de ce urma să se întâmple . Trebuia să vorbesc în fața lor despre Platon , viața sa , ideile ,gândurile sale . Toți urmau să se uite la mine , să aștepte să spun ceva greșit , să zâmbească , să schimbe priviri . Toti mă credeau o urâtă , grasa și proasta . Știam subiectul atât de bine dar daca media mea nu ar fi depins de acest referat mă jur că nu as fi prezentat nimic

Seara ajung acasă . Stau întinsă în pat și ascult muzica . Îmi amintesc de întâlnirea cu el . Ah a fost așa de frumos chiar și pentru o secunda
Ce păcat că el are 20 și eu 16 ... Și mai ales el vine din complet alta lume . Nu pot spune că nu știe deloc de existenta mea ...Adică mă cunoaște decand eram bebe în cărucior și se juca cu mine . Însă lucrurile s-au schimbat de atunci . Aaah...