۪۪ Lucy a fost răpită de înfricoșătorul Jeff the Killer, un ucigaș cu sânge rece.
۪۪ O fată nevinovată să devină servitoare lui personală. De acum înainte viața ei ar fi mizerabilă, nu?
۪۪ Planurile lui Jeff nu au fost n...
۪۪ Mă simt atrasă de el cum nimeni nu o mai făcut-o. De ce fac asta? De ce simt asta? E doar un criminal ce ucide pentru propriul său divertisment.
۪۪ Acum câteva zile îl văzusem cum lăsase un cadavru în faţa unui copac, iar peste o săptămână dispăruseră. Imediat mi-am dat seama că o fost din vina lui, însă nu aveam o dovadă clară.
۪۪ Dar chiar și așa mintea mi-a ţipat să fug, iar corpul a primit semnalul. Tot ce era între mine și libertatea mea, erau niște amărâte de lacăte. Am ţipăt după ajutor, însă în schimb am rămas fără mâncare și doar am primit noi vânătăi.
۪۪ Acum s-a întors acasă plin de sânge, iar obraji îmi iau foc când îi dau jos hanoracul, iar degetele mi se plimbă pe pielea lui. Însă înainte să realizez, buzele sale mi le-a prins pe ale mele. Le avea așa reci, însă așa dulci.
۪۪ Nu e iubire. Sunt sigură că nu îl iubesc, însă mortalul te atrage mai mult decât îţi pot imagina.
۪۪ Căldura îmi circula prin vene, iar gustul morţii și a singurătății m-a făcut să îl mușc de buză.
۪۪ Braţele mi se duc automat după gâtul său, iar spatele face contact cu peretele. Am scrântit din vina unei vechi lovituri, însă nu mi-a permis să despart sărutul.
۪۪ Mă simt ridicată și îmi încolăcesc picioarele în jurul taliei sale, iar pentru mușcătura de mai devreme, îmi apucă buza de jos și o trage fără milă.
۪۪ Continua să îmi muște buze până când începe să curgă sângele, iar asta l-a înnebunit. Își mișcă mâinile pe tot corpul meu, iar eu îmi pun mâinile pe faţa lui, vrând să aflu acel secret. Vreau să îl văd, iar asta îmi poate aduce o moarte lentă.
۪۪ — Scoate-o... Șoptesc printre săruturi, însă nu îmi dă importanţă.
۪۪ — Jeff.. Te rog, spun mai tare și încerc să îl îndepărtez ca să scot masca.
۪۪ — Nu!
۪۪ Mârâie la mine și lovește peretele fix lângă capul meu, vrând să arate cine e șeful. Îmi ridică privirea putând să observ regretul și vina în ochii săi albaștri ca cerul plin de norii cenușii.
۪۪ — D-dar... Nu îmi pasă ce ai dedesupt! Vreau doar să te văd! încerc să îl conving, jucându-mă cu degetele agitată, închizându-mi ochii de teama unei palmă.
۪۪ — Nu ai nicio idee ce se află aici! ţipă și încearcă să mă sărute din nou, însă îmi întorc capul în ultima secundă.
۪۪ — Vreau să văd faţa a celui cu care mă sărut.
۪۪ Mă scapă brusc, căzând cu fundul pe parchet și un scrăntec îmi scapă. Îmi ridic privirea înspre el, tremurând ușor pentru loviturile care mi se va aplica curând, dar în schimb se plimbă agitat de colo colo.
۪۪ Îmi simt buzele umflate de la săruturile de mai devreme, însă privirea îmi este fixată spre el
۪۪ — Je...
۪۪ — Taci! Tocmai l-ai deschis pe dracu!
۪۪ M-am făcut mică, trăgându-mi picioarele la piept în colţul unde m-o lăsat. Stau ca o statuie, mută, nemișcată, indiferent de ce va face.
۪۪ Trecuseră doar câteva minute, însă au părut ore. Se întoarce brusc, iar respirația mi se taie, încercând să îl caut. Ochii săi se uitau in sufletul meu inocent și naiv, exact ca o adolescentă la prima iubire.
۪۪ Cu o singură mișcare elimina masca purtată de aproape o lună de când sunt aici. Prima reacţie a fost neîncrederea. Pentru un moment am crezut că poartă o altă mască, dar trăsăturile sunt atât de reale, dar mult prea macabră.
۪۪ Obraji nu mai sunt și sunt doar tăieturi profunde și foarte întunecată, spre deosebire de faţa lui fantomatică, gura ii este mutilată... Îmi vine să plâng doar când mă gândesc la durerea pe care o simte.
۪۪ Dar încruntătura lui îmi pot da seama că mi-a greșit reacția.
۪۪ — Știam că nu o să-i faci fată, spuse cu o voce sinistră, străgând masca nervos.
۪۪ — C-ce? Jeff...
۪۪ — Ca orice altcineva ești speriată de mine... Crezi că sunt un ciudat! Un monstru! ţipă la mine și îmi apucă părul cu mâinile sale și mă ridică în picioare.
۪۪ — Nu este adevărat! Lasă-mă să îţi explic... Șoptesc răgușită, încercând să îl îndepărtez de părul meu.
۪۪ — Nu vreau mila ta! Oamenii nu înteleg că acesta este cine sunt, că această este adevărata mea esență! Dar e mai bine așa... Acum vei ști cu cine ai de-a face! zâmbește cu amărăciune, iar chipul său se transformă într-o creatură macabră care ar da coșmaruri oricărui om.
Inima aproape îmi sare din piept și încerc să mă ridic în picioare, dar cedez imediat din vina fricii. Îmi reglez glasul vrând să îl abordez încet ca să îl calmez.
— Stai departe! mă avertizează cu dispreț. Du-te în camera ta.
— Dacă m-ai asculta... Șoptesc, încercând să mă ridic.
— Am spus să pleci! strigă și lovește masa cu putere, mârâind ca un lup.
Mă ridic la comandă și fug către subsol fără să mă uit în spate, împiedicându-mă în fiecare secundă.
Mă arunc în patul meu tare ca piatra, însă cu o părere de rău. De ce nu m-a lăsat să-i explic? Este urât ce s-a întâmplat cu faţa lui, dar nu mi se pare neapărat groaznic. Doar trist...
Puţin după mă scufund într-un somn tulburat, iar mintea mea este plină de chinuri și coșmaruri groaznice.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
