Deci.. (Fără deci) niciodată nu am cochetat eu cu scrisul sau poveștile dar sper să iasă ceva interesant din povestea mea..
Rutină. Dap, în fiecare zi de școală
urmez o rutină. Mă trezesc, stau pe facebook până țipă mama la mine, mă îmbrac și iau autobuzul spre școală. Nu stau în oraș, așa că mereu ajung mai devreme la școală decât ar trebui. E bine, am clipe de petrecut cu mine, mă ajută să mă descopăr într-un fel. Cobor din autobuz, în gara de sud, ignor toți țiganii și mă duc către un magazin să îmi iau țigări la bucată. Nu-mi permit altfel, sunt o săracă. Mă întâlnesc cu vânzătoarea care e o tipă super și îmi dă ca de obicei, 5 kent lung cu bilă :)). Îmi pun căștile în urechi și îmi aprind o țigare. Merg pe bulevard în silă și mai văd câte un cunoscut, poate doi și îi salut. Ajung într-un sfârșit la școală, îmi dau bună cu persoane pe care nu le suport și nici nu mă suportă și aștept. Aștept ce? Pe un el , bineînțeles..în orice poveste trebuie să existe un el și o ea.. Și aici există numai că sunt separați. Tipul drăguț de la a 12-a, o da.. Înalt , brunet, creol și cu niște buze de negresă. Frumusețea prin ochii mei. Faza nașpa e că tipul ăsta nici nu știe de existența mea, sau cel puțin se preface. Schimbăm priviri, nimic mai mult. Să revenim, până la urmă nu e un tip centrul universului. Intru la ore, dau de vreo profă handicapată care să mă fută la cap 50 de minute și cu bucurie ies la "vulcani" să fumez. La vulcani e gen locul care există în fiecare liceu care se respectă unde lumea merge la fumat. Merg cu tovarășii mei băieți, căci cu fete nu prea mă înțeleg foarte și mai ascultăm o bârfă, poate 2.
