CAPITOLUL 2

62 4 0
                                    

           Un nou început

   Vrăjitorul mi-a spus că odată la 20 de ani apare un ucenic care va duce si el mai departe tradiţia de vrăjitor din oraşul Welmet.

  -Cum te cheamă?m-a întrebat vrăjitorul.

  -CONNwear,i-am spus eu încrezător.

  -Pe mine mă cheamă Nevery şi sunt cel mai puternic vrăjitor din acest oraş .Aş vrea să te întreb dacă vrei să devii ucenicul meu.Te vei muta la mine acasă şi vei avea trei mese pe zi.Deci ce spui?

  -Glumeşti?normal că accept.

  Când am ajuns la Nevery am dat peste cineva  care umbla la sertarele din bucătărie.

  -Repede Nevery,foloseşte-ţi puterile magice şi fă-l să dispară pe acest hoţ.

  -Linişteşte-te,el e majordomul meu,Benet.

  -Nu prea arată a majordom,i-am spus eu lui Nevery.

  Benet era un tip care inspira mai degrabă teamă,dar pasionat de cusut,gătit şi de curăţenie.Nasul i-a fost spart de atătea ori încât e turtit de tot.E înalt,are păr şaten şi scurt îndreptat în sus ca nişte ţepi.Dacă s-ar transforma într-un animal sălbatic acesta ar fi urs.Nu e prea plăcut să dai de el într-o alee întunecată,dar te-ai linge pe degete după ce ai gusta din chiflele făcute de el.

  Nevery m-a condus către camera mea de la etaj.Acolo era un pat cum nu mai vazusem niciodată,pe care era ghemuit un motan,animalul de companie al lui Nevery.Îl chema Lothfalas.Nevery mi-a spus că e un fost majordom de-al lui care a încercat să-i fure Cartea sa cu vrăji.

  -Poţi să-l transformi într-un păianjen?am întrebat eu.

  -Înainte să foloseşti o vrajă,trebuie să-ţi concentrezi toată energia vitală copile.Nu e aşa uşor pe cât crezi.Nevery îl luă în braţe pe Lothfalas şi se îndreptă spre ieşirea din cameră.Inainte sa să treacă pragul uşi mi-a spus:

  -Odihneşte-te,mâine te duci la academie.Şi a inchis uşa ce scârţâia încet.

  -Academie?mi-am spus in gandul meu...

Hoţul VrăjitorUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum