Prolog

640 16 2
                                    

                                {PROLOG}

-Nu ai de ce sa te temi, draga mea, încearcă mama sa ma îmbărbăteze, punându mi una dintre suvitele mele năzdrăvane de par după ureche.
-Usor de spus! ii raspund cu un oftat usor, in timp ce mi privesc reflexia in oglinda din camera mea.
-Uite...singurul lucru deplasat este ca scoala asta are și un corp pentru liceu, dar sunt sigura ca te poti adapta.
-Cum zici tu...

Vazandu mi fata trista, ma trage de mana pentru a ma așeza pe pat.

-Doar pentru ca la fosta scoala copiii erau rai cu tine, nu înseamnă ca și aici este la fel.Ai un caracter puternic și ai o sansa sa arati ca te poti integra, plus ca asta e cea mai frumoasa parte a vieții! spuse cu un zambet încurajator, luându mi mana intr a ei.

Ii returnez zambetul, iar aceasta se ridica, eu urmând o spre masina.

******

Ajunsă in fata scolii, ii arunc mamei un zambet care sa i arate ca nu are de ce sa și facă griji și închid portiera, îndreptându ma spre usa scolii.
Intru pe aceasta și străbat holul, pana ce dau de o profesoara bătrâna, frumos aranjata:

-Buna ziua!Sunt Josephine Langford și sunt noi venită.Imi puteți spune, va rog, unde gasesc clasa a 8-a A?
-A 8-a?Ah, scumpo, ai gresit clădirea!Acesta este liceul de arte.Scoala gimnaziala este imediat ce iesi, pe stânga, îmi raspunde aceasta, cu o oarecare caldura in voce.

In timp ce aceasta se întoarce, pentru a pleca, un grup de patru baieti trece, cel din fata dând peste ea.
Cel mai inalt dintre ei, un baiat cu ochii verzi, șapcă și o țigara in gura, trece fără sa și ceara iertare fata de biata profesoara, caci era sa o dărâme.

-Hei!Ai grija pe unde mergi!Nu îți este rusine?ma rățoiesc la acesta, fără sa mi dau seama.

Baiatul se întoarce neinteresat de cuvintele mele și de gestul sau, dar cu un rânjet răutăcios pe fata:

-Dacă nu vrei sa o pățești, mai bine te cari.Vezi ca cei de grădinița n au ce caută aici, îmi raspunde jignitor.
-Hai sa vad ce o sa mi faci!spun cu tupeu, neștiind unde o sa duca toată cearta asta, dar cu placere provocată de tupeul pe care nu credeam ca l am.

Misteriosul baiat cu parul castaniu îmi zambeste și ma analizează, urmând sa plece cu prietenii mai departe.
Ma intorc spre doamna profesoara, dându mi ochii peste cap.

-Nu ți face griji in privința lor, de obicei nu se iau de mine.Pe de alta parte, îți apreciez curajul și îți multumesc pentru ca mi ai luat apararea, îmi zambeste aceasta.
-Nu aveți pentru ce!spun mandra.

******

Heeeeello
Aici autoarea:))
Stiu ca acest capitol este scurt, dar este prologul, iar următoarele vor fi mai lungi.Cartea este menită sa va introducă in povestea lui Josephine Langford și Hero Fiennes-Tiffin, protagoniștii filmului After, in afara camerelor, asa cum îmi imaginez eu:)
Alsooo, in carte, este schimbată vârsta lor, Jo fiind cu 2 ani mai mica decât Hero și Jo provine din Anglia.
Lăsați un vot și un comentariu dacă va place cartea și vreți s o continui❤️

Before and AfterUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum