[Nokia tune..]
Ma elibereaza si zambeste usor facandu'mi semn sa raspund.
Probabil putea citi pe fata mea cat de pierduta eram ...un uragan de emotii ma impietrisera si nu'mi dadea voie sa ma trezesc la realitate.
Imi intinde telefonul vazand cat de neajutorata eram nu inainte de a trage cu ochiul la apelant :
-Mamica ta ! Raspunde'i !
Am apucat telefonul, ca o marioneta si raspund ..vocea mamei imi para cunoscuta dar nu si reala...am intrat in baie sperand sa ma pot calma:
-Da, mama! Sunt bine! adormisem.Ok. te sun eu ! si eu ! Pa! Aceeasi conversatie monotona..
Privesc imaginea din oglinda si mi se pare de nerecunoscut..o pereche de ochi tulburi ma priveau insistent...eram eu.. schimbata total ! De ce? sau mai bine spus de cine? Imi clatesc fata cu apa rece incercand sa dau culoare obrajilor insa incercarea mea era superficiala !
Renunt si ies..apropindu'ma pe varfuri de balcon! As fi vrut sa'l vad..Asteptandu'ma cu aceeasi privire posesiva ce'mi dadea fiori..cu acelasi zambet cu subinteles. Dar balconul era gol! La fel ma simteam si eu !
Ce prostii gandeam.. nici nu'l cunosteam , era un strain, un necunoscut, insa parea ca'l stiu de o vesnicie, ca'l asteptasem fara sa stiu ca astept ceva, ca'l vroiam chiar daca aveam totul. Un val de singuratate ma cuprinsese. Asez telefonul pe masa, in liniste, parca incercand sa nu tulbur imaginea de adineauri.
O foaie alba paturita imi sare in ochi. Nu incepusem oficial scoala, deci inca nu imprastiasem carti caiete prin casa. Atunci realizez.. era dela El ! O desfac ne indemanatica incercand parca sa nu o sparg. O singura propozitie umplea pagina :
" Sa ne jucam de'a fericirea!
A."
O privesc si incerc sa'mi dau seama ce putea sa insemne. Era o invitatie?! La ce? Un joc?! Cu ce reguli? Ma intind pe canapea tinand cu mare grija bucata de hartie.
Pisica sare pe pat si se aseza langa mine. Asadar, nu eram singura, nu, deloc !
Eram cu EA!