Cer tu-mi.

15 1 0
                                    

N-am crezut vreodata
Ca cerul o sa ne fie
Martorul tuturor
Cuvintelor, saruturilor,
Si ca ai tai ochi
Ma vor purta,
Departe de orice.

Te privesc, o sclipire,
Albastru-verzuie rasare,
Soarele, luna si stelele
O iau, o scalda in mare.
Se duce, pentru o secunda,
Ramanem nemiscati
Privindu-ne.

Sub cerul senin,
Ne spunem,
Cuvintele sunt de prisos,
Imi pare
Ca totul se va duce
In valuri
De stele cazatoare.

Ne-am oprit,
Am admirat si
Fiecare pasare zburand.
O floare, trei petale,
Am stiut ca noi o sa fim
In vazduhul,
Ochilor de mare.

Simtind atingerea,
Degetelor tale
Pe pielea mea, o raza
De soare-mi incalzeste
Corpul, il prinzi
Cu mana ta, tresar
Ma iubesti, nu doare.

As vrea sa-ti pun
Stralucirea ochilor,
Pe-o foaie.
Simti si tu,
Prin ploaie cum,
Impreuna suntem
Intreaga energie.

Cuvinte.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum