Dragoste de conveniență

OPT

❝𝐘𝐌𝐎❞

― Și jacuzzi, neapărat camera trebuie să aibă inclus un jacuzzi.

Ce mama dracului se întâmpla cu ea? De ce era așa distantă? Nu mai zâmbea atât de des și își petrecea cea mai mare parte a timpului în camera ei, departe de ochii lumii. Seara, când ne întâlneam după ce mă întorceam de la serviciu, abia schimbam două vorbe. Uneori o găseam în bucătărie, preparând cina, iar alteori dormea profund în dormitorul pe care ar fi trebuit să-l împărțim. O priveam cum stătea ghemuită pe o parte a saltelei; nu înțelegeam de ce simțeam nevoia să fac asta, dar uneori mă hipnotiza, iar privirea mea poposea involuntar asupra ei mai mult decât ar fi fost necesar.

― Normal că vrem cel mai spațios dormitor! Cum adică nu este inclus în preț? Atunci schimbați apartamentul! Nu, nu voi accepta altceva în afară de jacuzzi.

Mă tot întrebam ce se întâmplase în ziua în care luase sfârșit ceremonia Pag Phere. Niciodată nu o văzusem atât de tristă și abătută. Aradhya zâmbea mai tot timpul, uneori chiar mă întrebam dacă putea simți și altceva în afară de fericire, căci chipul ei radia zilnic. Dar în ziua în care o luasem de la părinții ei, păruse schimbată total, ca și cum ceva întunecat îi distrusese și ultima fărâmă de fericire, ca și cum un monstru îi devorase sufletul, lăsând doar întuneric în urmă.

Salteaua pe care stăteam așezat s-a adâncit când iubita mea a aterizat dintr-o dată lângă mine, scoțându-mă din gândurile mele. Glasul ei enervant de ascuțit la ora opt dimineața îmi zgâria timpanul. Se certa de jumătate de oră cu cei de la hotelul din Viena în legătură cu penthouse-ul pe care urma să-l închiriem pentru a petrece câteva săptămâni de vacanță în Austria, împreună cu prietenii noștri.

― Iubitule! Discută tu cu ei, eu nu mă pot înțelege cu cretinii ăștia. Engleza lor e mai proastă decât cea a unui copil de gimnaziu, iar acum am o migrenă insuportabilă!

Mi-a împins telefonul în mâini, zdrobindu-și perna peste față și oftând dramatic.

Puțin îmi păsa de jacuzzi. Vacanța asta nu era ceea ce credea ea că este. Era luna mea de miere! Părinții mei mă obligaseră să plec în luna de miere cu Aradhya, iar eu acceptasem doar pentru că aveam de gând să-mi aduc prietenii cu mine. Desigur, tata nu avea să afle niciodată acest detaliu. Îi detesta pe prietenii mei, mai ales pe Zack, motiv pentru care prietenul meu nici măcar nu lucra mereu la aceeași filială cu mine și cu tatăl meu. De multe ori, ne schimbam; el venea doar când tata nu era prin preajmă. Zack nu-l mai văzuse pe tata de ani de zile, iar de existența celorlalți prieteni tata nici nu voia să audă, de aceea reușisem să le ascund nunta. Prietenii mei nu îmi vizitau niciodată casa. Ne întâlneam de cele mai multe ori la clubul meu sau la reședința de la periferia orașului, unde organizam ocazional petreceri.

Părinții mei aveau impresia că acel incident tragic, care avusese loc cu ani în urmă, fusese din cauza lui Zack, dar nu era adevărat. Nu știau tot adevărul și nici nu aveam de gând să le mărturisesc prea curând cum stăteau treburile.

Am strâns telefonul între degete și am închis apelul. Ce rost avea un dormitor matrimonial când soția mea avea să doarmă separat de mine? Știu, suna al dracului de absurd să mă plâng de asta, când noi nici măcar dormitorul de acasă nu-l împărțeam așa cum ar fi trebuit, dar acesta era adevărul. Trebuia să o conving pe Aradhya să ne însoțească în această vacanță, care era de fapt luna noastră de miere. Doar că noi aveam să ne petrecem timpul cu prietenii mei, dându-ne drept veri, iar eu aveam să dorm în același pat cu iubita mea – sau, mai bine spus, amanta mea – în timp ce soția mea dormea singură într-o altă cameră de hotel. La dracu' cu toată încurcătura asta! Dar ce era să fac? Doar nu era să-i ascult pe ai mei și să plec în luna de miere cu ea? Încercam să păstrez distanța cât mai mult posibil, era riscant să petrec timp împreună cu ea!