◦ Prefata ◦

246 12 0
                                    

Uneori, trebuie sa stim cat de periculos este intunericul. Trebuie sa ne invingem temerile, sa lam totul in frau si sa... zburam.

Dar cel mai important este... ca niciodata sa nu cadem plasa intunericului. El este mai puernic decat orice. Incetul cu inncetul te doboara, tu neputand sa faci ceva.

-------------------------------------------------------------------------

- Nuu! *am tipat, lacrimile facundu-si loc pe obrazul meu

Privirea mea este indreptata spre corpul ei. Corpul ei frumos, acum rece, ce sta intins pe jos. Am reusit sa ies din acele lanturi dure, mergand spre corpul ei, ce acum este plin de sange.

Mi-am aplecat privirea spre chipul ei. Ochii ei frumosi sunt acum inchisi pe vecie, umbra intunecata a mortii luand-o pentru totdeauna sub aripa sa neagra.

- Las-o impace, jigodie! *a tipat, ochii lui verzi inundandu-se de lacrimi

Am incercat sa-i i-au plusul, cu speranta in mine, dar fara rezultat. Ea a murit...

Mi-am scos pistol din geaca, reincarcandu-l si indreptandu-l spre monstrul ce radea diavoleste.

- Stii de cat de mult imi doresc asta? *l-am intrebat simtind furia ce creste in interiorul meu

- Cat? *m-a intrebat ranjind

- Hmm... nu pot exprima asta in cuvinte.

Imediat zambetul ii pieri, iar la semnalul meu, baiatul cu ochii verzi si-a dat lanturile jos, imediat fiind langa mine.

- Deci... chiar crezi ca vei scapa? *l-a intrebat pe monstru

Disperat, incerca sa gaseasca o cale de scapare. Pacat. Nu este nici una.
M-am uitat atent la corpul ei ce sta intins pe jos, lacrimile invadandu-ma din nou. Pot sa fac asta. Pot sa-mi duc razbunarea la bun sfarsit. Pentru ea...
Mi-am indreptat pistolul spre el, incarcandu-l.

Am indreptat pistolul spre pieptul sau, pulsul meu devenind din ce in ce mai accelerat.

Am inghitit in sec si am apasat pe tragaci, glontul nimerind chiar in inima cea inghetata a monstrului

In sfarsit! Razbunarea mea a fost dusa la capat!


DANGER - II. AddictionUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum