Prețul vieții

capitolul 8

                      ~ Capitolul 8~

Tresar când aud mâncare aruncată pe jos și mă întorc cât ai clipi speriată cu o inimă care stă să sară din piept. Tot ce văd în fața ochilor este un Christian înfuriat care lasă niște bani pe masă.

Îmi aruncă o ultimă privire neagră de furie și iese pe ușă  lăsându-mă într-o confuzie totală, dar nu doar pe mine, ci și pe ceilalți din cafenea.

-Anastasia, ar fii mai bine să te duci acasă în această zi. Îmi sugerează șeful și eu dau afirmativ din cap începând deja să-mi dezleg șorțul.

Ies din cafenea și mă îndrept spre stația de autobuz, dar mercedesul roșu al lu'Sky parchează lângă mine și o privesc uimită pe Ariana cum lasă cu un zâmbet uriaș pe față geamul în jos. Ce caută ei doi aici? Dar mai important, ce caută împreună în mașină? Un zâmbet viclean îmi apare pe buze când mă gândesc la idila ce s-ar putea crea între cei doi.

-Anastasia!! Țipă ea la mine entuziasmată și o privesc uimită, dar o uimire bună.

-Ariana! Ce faci? O întreb în momentul când iese din mașină și vine fugind spre mine cu un zâmbet până la urechi

-M-am plictisit cu Sky stând la tine acasă și ne-am gândit să mergem împreună la un film. Vrei să mergi și tu cu noi? Îmi sugerează având un zâmbet cald pe față.  O privesc pentru câteva clipe și mă gândesc, dacă eu mă duc cu ei o să le stric întâlnirea și viitoarea relație, posibil. Scutur din cap negativ și ea face o față crispată

-Sunt foarte obosită, Ariana. Vă puteți distra și fără mine. Spun serioasă și ea își îngustează ochii suspicioasă

-Și ai de gând să te duci acasă? Mă interoghează și dau din cap afirmativ. Îmi doresc cu atâta disperare să trag un bine meritat pui de somn.

-Unde altundeva? O întreb confuză ridicând din umeri.

-Vei lua autobuzul? Simt cum privirile ei devin acide deoarece urăște să fie refuzată.

-Din moment ce sunt în stație, tu ce crezi? O întreb ironică și ea se strâmbă la mine enervată că nu cedez în fața ei.

-Ești cea mai rea persoană din lume! Exclamă îmbufnată și eu chicotesc slab de ceea ce mi-a spus. Nu mă deranja absolut deloc, defapt îmi plăcea. Privirea îmi cade pe Christian care se apropia de noi și asta era șansa mea de a scăpa de întrebările stupide ale Arianei

-Defapt mă va duce Chrstian! Țip tare și toți își întorc privirile șocate la Christian care trece pe lângă noi indiferent cu aroganța lui până în gât

-Ce? Întreb toți trei deodată și Chrstian vine confuz spre mine. Vreau să-i dau șansa de a se explica, am fost foarte crudă cu el mai devreme și aș vrea să-mi cer iertarea. El a fost așa bun cu mine de la un timp, iar eu nu știu să fiu recunoscătoare.

-Chrstian s-a oferit să mă ducă acasă. Spun privindu-l pe Chrstian ca o miloaga rugandu-l din privire să mă ajute și să nu mă de-a de gol. Face o privire serioasă și rămân uimită la cuvintele pe care tocmai le-a spus.

-Da, m-am oferit să o duc acasă. Nu știu de ce, dar mă așteptam să plece nepăsător. Poate chiar se schimbă. Oare de ce? S-a îndrăgostit și iubita lui îi cere să fie mai bun? O expresie tristă îmi apare pe față la acest gând. Așa mult o iubește?

Îmi schimb imediat fața ca nimeni să nu observe ceva și îmi îndrept privirea spre Ariana și Sky care ne priveau uimiți și foarte șocați.

-Să mi dai mesaj când ajungi acasă. Îmi ordonă ea luându-și o postură serios și impunătoare încercând să îl intimideze pe Christian cu privirea, dar el are postură mai dură și îi aruncă o privire plină de aroganță arătându-i prietenei mele cât de indiferent este.