Ai vrut să fii de gheață, dar când i-ai văzut ochii te-ai topit

17 11 0
                                    


- Tatăl tău ținea la Andrei ca la propriul sau copil. Mereu și-a dorit un băiat, un moștenitor al tronului pe linie masculina ar fi avut întâietate și tu nu ar mai fi trebuit să suferi atât. Din păcate soarta a fost aspră cu tine. Mama ta nu a mai putut rămâne însărcinată după ți-a dat ție viață. Ai fost singura minune din viața ei. Fratele meu e mai mare decât tine cu 22 de zile. Când a venit momentul ca regină să îți dea naștere a ținut cu ardoare ca mama noastră să-i fie alături. L-a luat și pe Andrei cu ea. Mama te-a așezat în brațele mamei tale, apoi l-a luat pe fratele meu și s-a apropiat de tine. În acel moment el a întins degețelele și te-a mângâiat pe obraz. Tu plângeai, dar în acel moment te-ai oprit brusc. Mamele noastre s-au uitat una la alta surprinse, n-au spus nimic, dar au știut că voi doi sunteți destinați să fiți împreună. Liniștea din ochii tăi atunci când venea și te îmbrățișa după o ceartă cu mama ta, fericirea putea fii văzută pe fața voastră atunci când erați împreuna chiar și de un orb. 

- Matt? Îl întrerupe Lana timid. 

- Da, Maria?! răspunde băiatul promt.

- Ai putea... nu știu... să-l chemi pe Andrei? Adica, mi-ai promis că o să vină, dar nu vine. remarcă fata cu vocea stinsă. 

- O să vine, te rog să ai răbdare, toate la timpul lor. Nimic nu se întâmplă fără motiv, nici mai devreme, nici mai târziu. Ai vrea să mă opresc?

Lana își mișcă capul aprobator, se  ridică și urcă scările în grabă lăsându-l pe Matt singur în grădină. A plecat fără a spune vreun cuvânt, fără a anunța când și dacă se  întoarce. 

Ajunsă în camera ei împinge ușa cu putere pentru a se asigura, parcă, că aceasta rămâne închisă. Trage draperiile făcând lumina din cameră să fie difuză, după care se aruncă pe pat îngropându-și fața adânc în pernă. Se aștepta ca din minut în minut Matt să apară lângă ea. Să îi vorbească, să o îmbrățișeze, să o enerveze. Orice numai să vină. Își dorea asta atât de mult. Avea nevoie ca cineva să îi fie alături, deși niciodată nu o să recunoască asta cu voce tare. Trece aproape un ceas, însă nici măcar o urmă de băiat. Un ceas în care și-a golit mintea total. Doar liniștea o înconjura pe Lana. Se ridică nervoasă din pat și merge spre fereastră cu pas alert. Îl vede pe băiat exact în același loc în care l-a lăsat. 

Ce naiba face? De ce  nu m-a urmărit? De ce nu a plecat? Ce așteaptă?  se întreabă Lana continuând să privească de la fereastră. 

Ce-i cu tine Lana... face o pauză scurtă acompaniată de un răs flegmatic... Maria... prințeso! spune fata batjocoritor. Ai înebunit ? Sora ta e în oraș, părinții tăi la job, iar băiatul pe care îl placi, ei bine poate că încă nu e momentul să trecem la subiectul acesta. Toată povestea spusă de băiatul acela nu e reală, e o farsă care a mers mult prea departe sau un vis nepermis de lung. Hai, fato! Hai jos, e momentul să îți recâștigi viața. se îmbărbătează singură în timp ce se îndreaptă spre grădină. 

-Continua! îi ordonă lui Matt în timp ce se așează pe bancă cu un aer superior. 

Matt se supune imediat fără a șovăi. 

- Tatăl tău i-a interzis lui Andrei să stea  în preajma ta, să petreacă timp cu tine în văzul lumii sau în privat, să... practic i-a interzis să facă parte din viața ta. Voia ca Andrei să se concentreze pe cariera lui militară, să se căsătorească și să vă întâlniți abia la încoronarea ta. După calculele regelui era timp suficient ca voi să vă maturizați și să puteți face o echipă de neîntrecut atunci când o să vină momentul. Cuvintele regelui l-au doborât pe fratele meu. Prefera să-l certe, să-l pedepsească orice era mai bine decât să-l trimită departe de tine. Nu a putut accepta gândul asta. Nu i-a promis regelui nimic. Doar la privit, l-a ascultat, iar în momentul în care a considerat că monologul regelui a luat sfârșit i-a urat o seara ușoară și a ieșit. Nu s-a putut preface și nu putea să-l mintă pe rege. 

- În gradină, mai devreme, era după momentul acesta, nu? îl întrerupe Lana cu vocea puternică. 

-Da. Andrei nu a stat departe de tine. Nu a luat în calcul această variantă nici măcar pentru o secundă. Regina a aflat rapid. Femeile simt și văd când o altă femeie iubeste, iar mama ta știa ce simți. Nu a fugit să îi spună regelui și nici nu te-a mustrat. Tot ce a făcut regina Miranda a fost să te sfătuiască. Voia să fii atentă, să nu iei decizii rapide, fără să le analizezi, te voia puternică și știa că lipsă lui Andrei din viața ta o să facă doar contrariul.                                                                          Ești diferită, prințesă. remarcă băiatul

- Diferită? evidențiază Lana

- Mai devreme erai fragilă, emotivă și dornică, acum... ei bine, acum ești rigidă, nepăsătoare și distantă. Nu pot vedea dacă îți mai pasă.

- Continuă, Matt! rostește tăios Lana. 

- Ei bine, la câteva luni distanță dintre întâlnirea regelui cu fratele meu izbucnește războiul la granița de nord. Tatăl tău îl cheamă de urgentă pe Andrei pentru a-l anunța că trebuie să plece spre nord. Îl numește comandantul armatei Sper să îmi aduci veștile triumfului tău cât de curând. Tatăl tău o să rămână aici. Am nevoie de el în capitală. Aici nimic nu trebuie să se clatine, iar tatăl tău sprijină stâlpii aceștia vechi mai bine decât oricine. Acum fugi, băiatul meu. Fii atent și calculat. Nu irosi resursele într-o luptă deschisă decât dacă toate strategiile au eșuat. O să îi conduci bine, băiete. O să fii un mare conducător... conducătorul tuturor soldaților din țară.  Andrei salută rege și vine de grabă spre camerele tale. 

- De ce nu s-a dus la soldați? Avea o bătălie în față, de ce a venit la mine? spune fata de parcă comenta acțiunile unui personaj dintr-un serial. 

- Voia ca tu să fii prima care află. El era încântat, însă tu ai fost sfâșiată de vestea aceasta. Ai plâns ore întregi. În ziua aceea ai refuzat să bei sau să mănânci, ți-ai implorat tatăl de nenumărate ori să se răzgândească. Bineînțeles că regele și-a păstrat poziția și lacrimile tale nu au ajutat cu nimic la schimbarea deciziei. Andrei pleca în zori, iar tu nu știai dacă o să-l mai revezi. Era exasperant gândul că poate să fie ultima dată când îi vezi zâmbetul, când îi privești ochii negri. 

- El de ce era încântat? Total în antiteză cu micuța Maria. a spus micuța Maria atât de rece, atât de lipsit de orice urmă de sentiment. 

- Datorită de a demonstra ce conducător iscusit e. Voia să se întoarcă ca un erou. După salvarea țării dintr-un război nimeni nu ar fi îndrăznit să vorbească pe la colțuri despre predecesorii noștri. spune Matt bulversat de atitudinea ei. 

-  Ce plan naiv! El credea că așa... dar nu termină propoziția deoarece este întreruptă. 

- Credeam că așa tatăl tău o să acorde o șansă relației noastre. Nu voiam să fiu erou ca să fiu ovaționat de mulțime sau ca să ajung la cârma tării, singurul motiv pentru care îmi doream să fac asta erai tu. spune Andrei vizibil afectat de atitudinea Lanei.

- Andrei? Ești chiar tu? Ai venit! zice Lana în timp ce lacrimile i se scurg precum o cascadă pe față. 

- Mereu, mereu o să vin la tine. Nici măcar moartea nu a putut să mă oprească din a îți fi alături, crezi că altceva e mai puternic de atât încât să mă oprească? Totuși, ce se întâmplă cu tine, de ce ești așa insensibilă și indiferentă față de propria viață? se întreabă Andrei.

- E atât de greu, Andrei! Am decis că e mai bine să fiu de gheață și să mă mint că nimic nu e real, că singura mea familie e cea pe care o am aici, dar când ți-am văzut ochii orice încercare de a mă minții era imposibilă. De ce? Pentru că ești aici lângă mine, nu trebuie să mă mai tem sau să mai fug de cine sunt. 

- Iubito, cel mai greu lucru e să afli cine ești și apoi să accepți asta. Știu, dar odată ce îți știi toată povestea o să fii pregătită să scrii una nouă, așa cum o vrei tu, cu sau fără elemente din viața ta trecută.  conchide Andrei luând-o de mână. 

Baia caldă de sânge (finalizată)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum