My boss ~ Luke Hemmings

Capitolul 14

            Cand am ajuns in dreptul scarilor singurul lucru pe care l-am putut face este sa incremenesc pentru cateva secunde si dupa sa incep sa tip. Pe primele trete era numai mancare si ciocuri, pe urmatoarele picaturi de sange... Sange?? Cobor incet, incercand sa imi pastrez calmul. Cand am ajuns jos am scos un tipat care cred ca s-a auzit in toata casa. In fata mea era un corp care nu cred ca mai respira, era... Luke?? M-am asezat in genunghi in fata lui si am inceput sa il plesnesc si sa tip la el.

Eu: Luke! LUKE! AJUTOR! Sa ma ajute cineva! Luke spune-mi ceva!

            Nu il mai recunosteam. Fata sa era palida, nu-i mai puteam vedea ochii sticlosi si calzi, buzelelor sale le-a pierit culoarea si la fel si zambetul mereu prezent si tampla... Ugh era plina de sange, sange care nu mai inceta sa curga.

Eu: Ajutorrr! Sa ma ajute cineva! Simteam cum o lacrima calda se scurge usor pe obraz. I-am luat mana intr-a mea si pulsul a inceput sa imi creasca considerabil din cauza fricii. Era rece!

Emily: Ce se intam... LUKE?! Am recunoscut vocea cameristei care venea cu pasi rapizi spre mine. Ce s-a intamplat? Se aseaza si ea in geninchi in fata lui si ii ia cealalta mana, sarutand-o destul de des. Luke te rog vorbeste cu mine. Spune-mi ceva. Kyle, suna la salvare, URGENT!! De abia mai putea sa vorbeasca prin plans.

            M-am ridicat si am plecat spre camera mea in lacrimi. Plang. Nu am mai plans de 10 ani si plang tocmai acum... Pentru cine? Pentru un slujitor? Ce se intampla cu mine? Mi-am sters lacrimile si m-am imbracat pentru munca. Bucatarul a sunat la urgente si o sa fie bine, eu de ce sa nu imi continui treaba? Si in plus de ce mi-ar pasa?

***

            Am 2 ore de cand sunt in birou si incerc sa muncesc. Doua ore de cand incerc sa citesc aceeasi foaie fara sa inteleg nimic. Gandul mi se dupa numai la Luke. Credeam ca voi uita, dar numai la asta ma gandesc, daca este bine sau daca... Macar mai traieste. Nu pot sa mai stau asa. M-a ridic nervoasa si ies din birou.

Eu: Lucian! Luciannn! Nimic, doar o liniste apasatoare. Unde sunt servitorii cand ai nevoie de ei? Numai oameni buni de nimic am angajat? Ar trebui sa mai concediez din ei. Cobor cu grija scarile, avand grija sa nu am aceeasi soarta ca si Luke, si ajung in fata usii de la intrare. Lucian! Doamnee soferul asta! Insfarsit vad ca apare.

Lucian: M-ati chemat doamna? Spune, luandu-si pozitia perfect dreapta.

Eu: Evident. Ce ti-a luat atat? Imi deschide usa si eu ies afara asteptandu-i raspunsul.

Lucian: Ma scuzati, dar am...

Eu: Nu imi pasa. Il intrerup si astept sa imi deschida usa de la masina, dar avest lucru nu se intampla. USAAA!.... Spun cand vad ca nu are nici o intentie sa faca acest lucru.

Lucian: Ma scuzati doamna. Unde doriti sa mergem? Se balbaie. Nici macar sa vorbeasca nu poate?? Ught, trebuie sa imi aduc aminte sa il concediez.

Eu: Du-ma la spitalul in care este Luke si repede! Se aseaza pe locul soferului si dupa se uita la mine confuz.

Lucian: Unde este spitalul?

Eu: Trebuie sa le fac eu pe toate? Cat tupeu! Dupa cateva telefoane mergem inspre spital... Cel mai apropiat spital. Trebuia sa se gandeasca la asta.

            De cum il vad raman scarbita. Peste tot era numai alb, mirosea a medicamente si pe hol mergeau in carucioare batrani care credeam ca isi vor da duhul in fata mea. Nici macar nu era plasma in sala de asteptare. Eww cum l-au audus in astfel de conditi? Dar de ce imi pasa. De fapt cred ca sunt foarte bune conditiile pentru un servitor. Nici nu stiu ce caut aici.

            Si acum ce fac? Unde este camera lui. Ma invart in cerc cautand pe cineva cunoscut. Nimeni. Vine spre mine un domn mai invarsta imbracat intr-un halat alb si avand intr-o mana un dosar plin de foi. E un doctor. Slava domnului ca vede cineva ca sunt si eu pe aici.

Doctorul: Buna ziua! Vad ca sunteti cam dezorientata. Va pot ajuta cu ceva? Mai intreaba?!

Eu: Da. Puteti sa imi spuneti si mie unde se afla Luke... Amm... Luke Hemmings. Slava domnului ca mi-am amintit cum il cheama. Sper ca am zis bine si nu am inventat.

Doctorul: Imediat. Asteptati sa caut in calculator. Merge la birou de informatii si vorbeste cu o fata care cauta prin calculator. Dupa 2 minute vine spre mine cu un zambet natang pe fata. Urasc cand oamenii zambesc fals... Chiar daca asta fac si eu de cele mai multe ori.

Eu: Ai aflat. Pare putin iritaf ca nu l-am luat la "dumneavoastra" dar nu cred ca merita. Nimeni nu merita asta din partea mea, evident inafara de parintii mei.

Doctorul: Este la salonul 20. Il gasiti pe acest culoar, pe partea dreapta, imi arata cu un deget drept in fata mea. Am plecat fara sa ii spun nimic.

            Camera 14... 16... 18... 20? In fata ei, era Emily care vorbea cu un doctor. O tine in brate fratele ei si ea... Plangea?! Ce s-a intamplat? A murit? Imediat ce am gandit acest lucru inima a incetat sa imi bata pentru cateva secunde, iar eu cred ca eram palida. Nu, nu a murit... Si in plus e un... Las-o balta... Am spus-o de prea multe ori. Acum am vazut ca doctorul a plecat si Emily inca plange in bratele lui Kyle. Inaintez incet spre ei.

Emily: S... Sefa?! Ce cautati aici? De abia poate vorbi din cauza plansului.

Eu: Nu e evident? Am venit sa vad daca Luke mai traieste sau daca raman fara servitor. Face ochii mari si incepe sa planga si mai tare. Kyle imi da o privire ucigatoare, dar eu il ignor. Deci, ce s-a intamplat?

Kyle: A cazut pe scari si s-a lovit grav la cap. Doctorii i-au gasit un cheg destul de mare pe creier si trebuie sa il opereze urgent.

Eu: Pai si de ce nu il opereaza?

Kyle: Sunt riscuri mari si trebuie semnatura unei rude.

Eu: Asta pot aranja eu. Dar ce riscuri sunt? Mintea mea deja o ia razna cand ma gandesc la cele mai rele riscuri.

Kyle: Poate sa paralize sau sa nu isi mai aminteasca nimic, iar in cel mai rau caz.... Poate muri!!

------------

Stiu, stiu, nu am mai postat de mult si imi cer mii de scuze pentru asta. De acum o sa postez cat de des pot. Va multumesc mult ca imi cititi cartea si va rog lasati-mi comentarii cu parerile voastre. Conteaza foarte mult pentru mine sa stiu daca chiar va place cartea, iar daca nu, ce nu va place. Pwp ❤