Sunt in sala de curs. Il astept pe Namjoon, se pare ca avem acelasi curs la engleza. Cu toate ca urasc engleza, Jonnie e chiar grozav. Are un accent total incredibil si atitudinea e..
-Jinnie, la ce te gandesti?, ii aud vocea lui Namjoon, fapt care ma sperie.
-Namjoon.
-Mi-ai zis pe nume, e totul ok?
-Te pot intreba ceva mai intim?
Cu toate ca o sa regret asta, simt nevoia sa stiu asta.
-Placi pe cineva? Adica, exista o persoana care ti-a atras atentia?
-De fapt, chiar este.
Incep sa devin foarte nervos. Este vorba despre mine? In urma cu ceva timp am vorbit cu Yoongi si Hoseok despre Namjoon si amandoi s-au pus de acord ca el m-ar placea. De ce am impresia ca voi regreta?
-Insa, am zis sa renunt la el. Prefer sa fiu prieten cu acea persoana.
-As putea sa stiu cine e? De vreme ce suntem asa apropiati, adica imi poti spune daca vrei, ii spun eu facand contact vizual.
-E Hoseok.
Raman total socat la cele auzite. Am auzit bine? Probabil sunt eu prost sau ceva, dar chiar am interpretat gresit??
-Jinnie, esti bine? E vreo problema ca este Hoseok?
-De cand? Cum? Adica, Hoseok?
-Acum ma judeci sau ceva?
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
*autor pov*
Cu toate ca Seokjin ramane total socat, nu poate accepta adevarul. Mereu a crezut ca el este, dar s-a inselat amarnic. Insa, aici adevarul e cu totul altul. Namjoon chiar l-a mintit? Si de ce? Ce avea de castigat? Chiar era bine pentru prietenia lor sau se inrautatea?
Namjoon ii zambi lui Seokjin foarte calm, incercand sa iasa din acea discutie care total il deranja.
-Si ai facut eseul la engleza? Ne-a dat un subiect foarte greu, stiu ca am stat o saptamana la tema asta. Nu crezi?
-Da, probabil, ii raspunse Seokjin total sec.
Cursul se desfasura normal, ca de obicei, insa intre cei doi era o raceala, mai ales din partea lui Seokjin. Namjoon incerca sa vorbeasca cu el, dar slabe sanse. A scos foarte greu cuvinte din gura brunetului. Se sfarsise cursul cu o alta tema avand ca termen limita 2 saptamani, cum face de obicei profesorul. Amandoi ies in acelasi timp din sala si cand sa vezi, dadura nas in nas cu Jae-boum, persoana favorita a lui Namjoon de altfel. Namjoon se uita foarte urat la el, care aceasta ii zambi brunetului si incerca sa intretina o conversatie cu el.
-Cum a fost la cursul de engleza?, intreba plin de curiozitate Jae-boum uitandu-se in ochii lui Seokjin.
-Nu foarte interesant, de abia daca intelegeam ceva. Chiar e nevoie sa stim engleza? Urasc materia.
-Jinnie, chiar e nevoie, nu ai ce face, ii raspunse Jae-boum razandu-i.
Namjoon privi foarte intens in directia lui Jin, care acesta era foarte degajat. Parca nu-l suporta. Sau era altceva la mijloc? Acesta pleca din toiul discutiei si se duce la cantina. Era clar deranjat de aceste momente, il rani chiar mult. Dar chiar merita? De ce Namjoon a trebuit sa minta?
-Jonnie!
Numai cineva il striga asa si acel cineva era Jin, dar nu era el, ci Jimin. Chiar nu avea chef de el, nu avea chef mai de nimeni acum. Il irita multe lucruri, il irita prezenta lui Jae-boum, faptul ca Jin era total degajat, faptul ca l-a mintit.
-De ce ma ignori? Cum a mers?
-Ce sa mearga??
-De fapt, Yoongi si Hoseok au fost autorii.
-Stai, ce?!!!!!
Inca oleaca si ii zbura ochii lui Namjoon din orbite. Ce naiba au facut?
-Parca esti pe alta planeta. Hai ca-ti zic pe scurt, Yoongi si Hoseok i-au spus lui Jin ca tu l-ai placea si el voia sa-ti zica ca te place inapoi. Nu-mi spune ca ai facut-o de oaie, te rog.., Jimin practic se ruga in mintea lui ca Namjoon sa nu fi spus ceva total gresit.
-L-am mintit ca plac pe altcineva.
-De ceeee????? Pentru ce?
-Pentru ca nu vreau sa stric prietenia cu el. N-ai idee cat de mult am stat dupa el la inceputul facultatii, el nici nu voia sa ma vada si acuma stam mai tot timpul impreuna si nu e nimic ciudat. Imagineaza-ti, daca trebuia sa ne afisam si toti il hartuiau ca este gay? Nu vreau sa pateasca nimic rau, il iubesc pe Jin mai mult decat ma iubesc pe mine. Chiar n-ai idee cat de mult tanjeam dupa el si acum ca il am aproape langa mine ca si prieten, e minunat!
Namjoon spuse toate acele cuvinte, dar nu avea habar ca a inceput sa planga asa de tare incat nu-si mai gasea cuvintele. El era fericit dar si distrus. Nu-i placea ca a distrus asta.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
-Jonnie hyung! Si ce ai de gand sa faci? Spune-i adevarul, fugi spre el! Mai ai timp, te rog.
Cu toate ca Jimin insista, nu reusi nimic. Namjoon nici in ruptul capului nu-i va spune adevarul. Nici bine nu-si sterge lacrimile ca si aparu chiar lupul din poveste.
-Jonnie!! Doamne, ce ai ? Iarta-ma ca am fost asa de rau, dar am o stare proasta.
Namjoon a inceput sa zambeasca la cele auzite si l-a imbratisat asa strans ca nu mai putea sa respire brunetul.
-Niciodata sa nu mai plangi, esti foarte urat, incepu sa rada Seokjin facandu-l sa se simta mai bine pe Namjoon.
Cei doi au inceput sa rada. Jimin era singurul care a ramas buimac. Ce sa inteleaga din toata asta? Chiar era bine intre cei doi sau nu voia niciunul sa strice nimic? Era mai presus prietenia sau iubirea?
-Si care-i treaba cu Jae-boum? Ce a vrut?
-M-am gandit sa-l iert. M-a invitat la un film, mai ales la unul Disney. Iti vine sa crezi? Nu mi-a venit sa cred ca o sa suporte filmele cu printese pentru mine, poate chiar s-a schimbat.
