Transilvania ... O poveste cu vampiri

1.2K 6 7
                                    

Transilvania … O poveste cu vampiri

Capitolul 1.

Cand credeam ca mai rau nu se poate.

Numele meu este Alex . Si locuiesc in Transilvania , intr-un satuc uitat de lume.Viata mea decurgea oarecum normal … inafara de faptul ca stateam intr-o parte a Transilvaniei care era bantuita de vampiri.

Cand am implinit 12 ani , dupa traditia familiei mele trebuia sa primesc o trusa pentru combaterea vampirilor.Pentru mine a fost un cadou extrem de mare avand in vedere ca eram o familie saracacioasa.

Dar nu i-am dat prea multa importanta … Nu stiam ca intr-o zi imi va salva viata.

Lucrurile decurgeau bine la scoala , acasa , cu prieteni … Pana cand intr-o zi un vampir s-ar spune ca a facut ravagii intr-o casa din apropiere … Mai toti prietenii si familiile s-au mutat cat de departe,dar parinti mei nu aveau posibilitati si nici bani sa ne mutam … au spus ca vom mai sta acolo vreo 4-5 luni bune pana sa ne putem permite o casa … pana atunci m-au incurajat sa reactionez cat de repede pot la orice umbra , sa scot crucea sau tarusul , nu se stie cand putea aparea un vampir… In toata scoala am ramas 20 de copii din 350 cati eram inainte , majoritatea s-au mutat in alta parte.Asa ca am ramas singur , ceilalti copii erau mai mari ca mine si nici nu ma bagau in seama … Stiam ca acesta va fii sfarsitul.

Intr-o zi m-am enervat , parintii mei mi-au spus ca nu o mai ducem bine de loc si va trebui sa ramanem acolo.Nu mai aveam cuvinte … parca tot ce realizasem pana acuma imi curgea prin fata ochilor.Si din pacate , chiar cand credeam ca nu se poate mai rau,scoala a fost inchisa.Parintii mei nu aveau decat sa imi cumpere un bilet de tren si sa stau in alta parte intr-o casa veche , dar unde este o scoala.

Trenul pornea la miezul noptii.Stiam ca nu era ora buna , deoarece din sutele de ore pe care le-am invatat despre vampiri , stiam ca ei apar la miezul noptii . Asa ca am intrebat de un tren care sa porneasca dimineata .Era unul dar pretul biletului era prea scump si nu imi puteam permite.Asa ca am luat trenul de la miezul noptii.Din fericire pentru mine totul a decurs bine . A doua zi , dupa o noapte terifianta … Am fost in prima zii de scoala.Toti colegii mei ma batjocoreau , ca eu nu am o casa , ca nu am parinti , ca sunt orfan , am incercat sa nu ii bag in seama dar stiam ca ei spun adevarul.Adica daca as fi vazut din 30 in 30 de secunde un copil exact ca mine , ma simteam mult mai bine , dar stiind ca eram singur , nu aveam nici un prieten , ma simteam , exilat . De aici mi-am spus ca nu se poate mai rau.Pana cand am primit un mesaj la posta de la scoala.

“Draga Alex

Aceasta va fi o veste grea pentru tine.Dar trebuie sa stii.Parinti tai au fost gasiti decedati dupa ce casa lor a luat foc din cauza unei lumanari.O sa incercam sa te sprijinim cum putem”

In clipa aceea am cazut in genunchi , cu ochii plini de lacrimi.Mi-am dat seama ca viata nu mai are nici un sens.Nu aveam pe nimeni,din ce voi putea sa traiesc?Parintii mei imi trimiteau bani ca sa imi cumpar haine si mancare.

Colegii mei au inceput sa rada de mine , crezand ca e o gluma , dar nu au stiut cum e sa iti traiesti viata la 40 de km de parintii tai , si sa primesti o scrisoare care iti spune ca acestia sunt morti.

Pur si simplu nu mai stiam ce sa fac.Asa ca dupa cum spunea un om “Daca ai prea multe pe cap , ia sfoara si atarnate de copac”

Neavand pe nimeni langa mine am decis ca este ultima solutie.

M-am dus adanc intr-o padure , am legat sfoara de un copac si chiar cand sa imi pun gatul , se aude o voce sumbra.

-Nu o face…

-E cineva acolo ? intreb eu balbait.

-Nu asta e ultima solutie.

-Atunci care e ? Nu mai am nimic , nu am rude , nu am prieteni , tot ce am e o casa care sta sa cada.

-Daca iti spun ca mai este o cale?

-Hai s-o vad si p’asta

-Hai cu mine….

L-am urmat pe tipul misterios , nu i-am vazut fata , i-am vazut doar mantia lunga care il acoperea de la gat pana la talpi.M-a dus intr-o casa.A incuiat usa.Si si-a aratat fata.Atunci am tipat cat de tare m-au tinut plamani.

-UN VAMPIIIR !!!

-Nu te stresa , nu te aude , nimeni !

Imediat am scos crucifixul din trusa , si m-am apropiat de el

-Daca misti iti bag crucea asta pe gat !

-Hahahahaha , crezi in povestile alea idioate cum ca vampiri se tem de cruci ?

Atunc m-ia luat crucea din mana , si a strans-o atat de tare ca sa ales praful de ea.

Am scos si tarusul si am incercat sa ii strapung inima.

-Pfiu , cred ca e mort.

Cand credeam ca am scapat acesta sa ridicat , iar rana ii sa vindecat ca si cum ar fi fost o zgarieura de la un ac.Sa repezit din nou spre mine si i-am gasit punctul slab.Am scos usturoiul si i-am zis:

-Aha , deci ti-e frica de usturoi ? Hai i-a de aici ! Am destul.

-Ahhhhh…Dute de aici , dute de aici !!!!!

-Nu cred ca esti in pozitia in care sa imi ceri ceva.

Atunci am luat un lant de usturoi si lam pus pe gat.

-Aaaahhhhhhh !!!!!!!!striga vampirul

Atunci sa transformat intr-un liliac si a scapat pe o fereastra.

Asta mi-a luat gandul de la sinucidere , si am continuat sa imi traiesc viata cat de cat normal.Am inceput sa imi fac prieteni , dar nu stiam ca cineva ma urmarea.

To be Continued

Poveastea NU este bazata pe vreo fapta reala .

Copyright (C) KennyPovestitorul 2010

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Nov 24, 2010 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

VampireUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum