Autism (Justin Bieber) Book#1

Capitolul 3.

[Justin]

M-am trezit plimbandu-mă prin oraş. Este ceva ce nu am făcut niciodată,dar m-am gândit sa încerc. În timp ce mergeam pe străzile din Los Angeles,respirând aerul nopții.

-Hei iubire.- O femeie vine până la mine.

-B-Bună.- Mă bâlbâi,umerii mi s-au lăsat si mi-am băgat mâinile in buzunar.

-Cum te cheamă?-Ea întrebă,mângâindu-mi obrazul.

-J-Justin.-

-Nume drăguț pentru un tip sexy.-Spune ea seducător.-Eu sunt Nina.-

-M-Mulțumesc.- Am murmurat,uitându-mă in jos cu o privire tristă.

-Ăă...ce s-a întâmplat?-

-I-Iubita mea si eu a-am avut o c-ceartă.-

-Îmi pare rău. Ai nevoie de puțină înveselire,nu?-Întrebă ea.

Dau din cap puțin.Mă ia de mână şi mă conduce spre ceea ce credeam eu că e,apartamentul ei.

[Lyiah]

Eram speriată în acest moment. Justin era plecat doar de treizeci de minute si mie îmi era frică că a intrat într-un fel de necaz.

Mi-am luat telefonul,să îl sun.Căsuța vocală.

-Justin...Iubire te rog răspunde la telefon. Îmi pare rău,bine?-

Am sunat din nou şi din nou,lăsând mesaje de fiecare dată. Dar nu a răspuns niciodată. În timp ce stăteam pe canapea,plângând,mă simțeam rău din nou,am fugit la baie,încă odată am vomitat.

După ce am curățat toaleta,m-am aşezat pe podea.Gânduri cu el făcând lucruri de nedescris cu alte femei imi trec prin cap.

-Oh Dumnezeule. Ce am făcut?- Suspin,întinzându-mă pe podea.

[Justin]

-Dulceață? Eşti bine?- Nina mă intreabă.

-U-Uf sunt b-bine.- M-zm bâlbâit în timp ce stăteam pe canapeaua ei.De fapt,eram foarte incomod.Nu era corect.

-Ştiu.-Nina spune dintr-odată.Ea se urcă pe mine.

-C-Ce f-faci?- M-am bâlbâit.

-Vreau doar să te înveselesc iubire.- Spune sărutându-mi buzele,apoi gâtul.Îmi ia mâinile şi mi le aşează pe şoldurile ei,în timp ce ea se freacă de mine.

-Oh..-Am suspinat încercând să îmi controlez hormonii.

-Îți place asta iubire?-Spune sărutându-mi gâtul din nou.

Deodată,mi se rupe inima,mi-a folosit alintul pentru Lyiah.

-Nu,opreşte-te.-Am spus luând-o de mâini.

-Ce s-a întâmplat?-Întrebă confuză.

-N-Nu pot s-să fac...-a-asta.-Am înghițit cu noduri.

-De ce?- Întrebă ea tristă.

Toate imaginile cu Lyiah erau un flash neîncetat.Ochii ei plini de lacrimi.

-E-Eu trebuie să p-plec.-Am spus îndepărtând-o de pe mine.

-Justin,aşteaptă. Te rog..-Nina strigă în spatele meu.Nu o bag în seamă şi plec din apartamentul ei.

Când ajung pe hol,lacrimile îmi umplu ochii.

Deodată simt o durere ascuțită,făcându-mă să lovesc pământul.

-Ahh!-Am țipat în agonie.

-Cineva să cheme o ambulanță.-Am auzit pe cineva țipând.

-Băiete eşti bine?-Altă persoană întrebă.

-L-Ly...Am nevoie...L-Ly...-

Acestea au fost ultimele cuvinte înainte ca totul să se facă negru.

[A treia persoană]

Un bâzâit al telefonului ei a trezit-o din somnul ei indus de plâns.Amețită,apucă producătorul de zgomot.

-Bună?-

-Lyiah! Vino repede! E Justin!- Doamna Pattie plânge prin telefon.

-Ce s-a întâmplat?-Ea a întrebat,aşezându-se pe canapea.

-Este in spital. Nu ştiu ce se întâmplă. Este în operație.-

-Liniştiți-vă doamnă Pattie,sunt pe drum.- Spune ea încălțăndu-se şi luându-si haina si cheile.

Curând ea a ajuns la spital,doamna Pattie a venit spre ea.

-Ce s-a întâmplat?-

-L-au găsit pe stradă. Plângea că îl durea într-o parte. Şi l-au adus aici.-

-Oh Doamne. E numai vina mea. Nu ar fi trebuit să țip la el.- Spune,aşezându-se pe un scaun.

-Lyiah despre ce vorbeşti?-Doamna Pattie intrebă.

-Noi...am avut o ceartă. Şi a ieşit afară.-

-Aw...Scumpo asta nu e vina ta.-

Dar Lyiah nu putea să se împotrivească sentimentului... că asta era doar vina ei.