Stapanul Meu Vampir....

Lacrimii||Partea a 7-a||

                                                                                Lacrimii||Partea a 7-a|| 

Fata statea langa pat ghemuita si plangea. Camera era cuprinsa doar de sunetele picaturilor care curgeau de pe fata fetei in jos lovind cu putere la impact parchetul. Si-a ridicat privirea spre noptiera de langa ea, a privit prêt de cateva momenta. Sa ridicat alene privind poza care era inramata si asezata cu fata spre pat. A luat-o in maini atingand-o gingas.

In poza erau relevati parinti ei, zambind, erau toti la un loc in spatele lor un peisaj superb. Erau flori multe de diferite culori, pomi cu flori in ei, care aratau superb. Dar acele zile au trecut, iar acum dupa amintirile fetei acea livada este acum distrusa si transformata in altceva. Tot ce a fost frumos o data, acum este distrus sau nu mai exista.

Familia ei este departe de ea, nu mai stie nimic despre ei iar ei despre ea. Nici nu stie daca le pasa, sau daca vreodata le-a pasat. Tot ce stie ea este ca ii iubeste, si ca ii vrea aproape.

Toata linistea care curpinsese camera a fost distrusa de un ciocanit, venit de la usa. Fata si-a intors privirea uitandu-se mirata, nu era sigura daca este Sirius sau Merseliel. Sellina a evitat pentru o secunda a se indrepta spre usa. Aceasta a asezat la locul ei fotografia in sertar,nu vroia ca cineva sa o vada. Sa sters la ochii si s-a indreptat sper usa.

A oftat deschizand usa, privirea ei era atintita spre podea. Persoana din fata ei doar o privea, nu avea de gand sa inainteze sau sa ii reproseze ceva. Amandoi au stat in acelas mod, Sellina vazand ca aceea persoana nu spune nimic, si-a ridicat privirea uitandu-se fix la el.

Persoana care o privea fara incetare, avea parul alb, si ochii lui aratau cat de mult ii pare rau din cauza ca ea se simte rau, sau are ceva pe suflet care o apasa asa de tare incat a facut-o sa planga.

Mana lui se indrepta spre obrazul ei, atingand-ul gentil, i-a sters lacrimile care inca curgeau pe obrazul ei alb si fin. Atingerile lui erau delicate.Fata l-a privit, se simtea precum in cer, dar totul sa stricat cand un sunet…mai mult un tipat i-a refacut sa revina cu picioarele pe pamant.

“Sirius!!” Merseliel tipa din bucatarie…dupa voce parea nervos, de parca ar dori sa distruga ceva sau pe cineva..Sirius realizand ca este chemat de stapan, a plecat lasand-o in urma pe Sellina. Fata la privit pana cand acesta a disparut din raza vizuala a fetei. Un zambet i-a aparut pe fata alba precum spuma laptelui.

**

In bucatarie Merseliel astepta a veni ucenicul lui. Acesta vazandu-l venind, sa repezit la el precum acesta era felul intai. La apucat de gulerul haini izbindu-l in perete….

“Stapane ce sa intamplat?”Acesta a intrebat vag..

“Unde este toata mancarea mea?...a disparut..toata..”

“Ce vreti sa spune-ti ca a disparut, doar aseara am luat-o…”

“Unde este, in frigider nu e.....A disparut pur si simplu?”

Merseliel la lasat pe Sirius liber, acesta arajandu-si haina sa dus sa analizeze ceea ce sa intamplat. Sa uitat in toata bucataria, unde nu era urma de mancarea lor..Tot lichidul rosu disparuse, dar intrebarea lui Sirius era cine la putut lua. Singurele persoane care pot intra in castel lui ei trei..

Dar cel mai ciudat ce se petrece cu Sellina..Sirius sa intors spre Merseliel..”Se pare ca cineva le-a luat….nu am idée cum, dar voi aduce iar..O sa ma duc diseara din cauza ca acum nu pot intra in spital..

“Nu ma intereseaza, doar dute..si ai grija ca de data aceasta tot sangele sa nu mai fie furat…”Tipa acesta plecand spre scarii care duceau la urmatorul nivel.

Sa uitat putin inapoi dupa care a pasit spre camera fetei, usa era inchisa. Acesta nu a mai asteptat si a intrat direct fara sa ciocane sau sa intrebe daca poate intra.

Sellina era in picioare langa pat imbracata cu o rochie rosie..Acesta sa apropiat de ea cuprizandu-i mainile ei mici si firave in mana lui. Acesta a inceput a ii plasa saruturi pe toata suprafata gatului. Fata nu a mai spus nimic, sa lasat pe mana lui..

El a continuat sa o sarute, cu mana libera ia deschis rochia dand-o jos….