Let's get lost in Seoul🥀

Capitolul 5

   - Da, vin cu tine! Doar nu credeai ca am sa te refuz mai ales cand e vorba despre Seoul, plus ca am merge impreuna... deci deja e prefect. spusesem eu.
   - Sper ca vorbesti serios, adica asta ne-am dorit inca din liceu... eu inca am ramas cu asta, dar nu stiam daca tu ai ramas la fel cu ideea si sa fiu sincera chiar imi era putin frica sa te intreb. Ma gandeam ca ti-ai schimbat perceptia despre acest vis si ca m-ai considera o imatura ca inca ma gandesc la asta! spusese Isa.
Am ramas putin socata cand am auzit-o, totusi mi-am revenit, deoarece dupa aceasta perioada destul de indelungata in care chiar nu prea mai vorbisem si nu am mai avut nici o legatura una cu alta... si eu aveam destul de multe ganduri in legatura cu ea, cu diferite aspecte care in liceu le vorbisem ca fiind ceva ce vor devenii realitate in viitor, dar in timpul in care fiecare era cu viata ei... am crezut ca si-a schimbat complet ideile si ca nu ar mai avea sa aiba vreo legatura cu mine vreodata.
   - Nuu! Sa stii ca si eu ma gandeam la multe chestii si aveam impresia ca tot ce a fost a ramas doar in trecut si nu vom ajunge sa ne ducem visurile la bun sfarsit. spusesem eu putin rusinata.
   - Chiar ma bucur sa aud asta, sper sa ajungem acolo cu bine si sper di mai mult sa nu te razgandesti.
Am dat din cap afirmativ si am ramas putin pe ganduri...erau multe de facut, iar printre primele era sa ii spun lui Tris ca plec... de ea imi era cel mai mult, poate se supara ... poate nu.
   - Isa chiar imi pare rau ca e asa din senin, dar trebuie sa plec ... adica sunt atatea de facut, impachetat si tot, dar mai intai ar trebuii sa imi anunt parintii si um... pe Tris..
   - O! Este in regula nu iti face griji, eu totusi raman sa termin ce am in farfurie... si in legatura cu Tris sper ca totul sa fie ok.
Daaaa sigurrr... si eu sper...
   - Da, daca nu te deranjeaza... as vrea sa te sun diseara ca sa vorbim mai multe... este ok?
   - Da... fara indoiala... suna-ma cand poti!
   - Bun atunci, eu am sa te las. Pa!
   - Pa...Pa!
Alergasem din restaurant si am apelat-o imediat pe Tris ca sa ii povestesc, grija pe care o am in suflet e prea apasatoare si vreau sa ma scap...

...

   - Hei, Tris! Am ceva sa iti spun...