Fiul Diavolului

Capitolul 10- Un nou Inceput

-In sfarsit acasa... bagamias picioarele in el de loc de munca.

Ma duc obosit si lent spre usa frigiderului pentru ami lua o bere si a ma putea relaxa si odihni, dupa 2 ani de la despartirea de Angela m-am ingropat in munca si griji...nu pot spune ca n-am iubit-o mai mult decat mi-am iubit viata...dar ea a preferat pe altcineva in locul meu, tot incerc sa ma impac cu ideea ca ea nu mai este langa mine...

Deschid usa frigiderului si observ ca am ramas fara bere:

-Se putea ca ziua asta sa mearga si mai prost?! Tipand din toti plamani.

Ma duc in hol sa ma incalt pentru a putea merge la magazin sa ma aprovizionez si sa mai fac niste cumparaturi pentru acasa. Asa este cand stai singur si nu mai are cine sa-ti faca poftele.

Intru in magazin si vad numai cupluri, in mintea mea"-Ce tare, ziua asta putea merge si mai prost?".

Incerc sa ma uit in alta parte dar parca oriunde ma uitam dadeam numai de cupluri, ajung intr-un final la raionul cu bere, pun in cos cat sa-mi ajunga in seara asta de vineri si ma duc sa cumpar si ceva de rontait.

Termin de luat tot ce aveam nevoie fiind atent in telefon dau peste cineva din greseala:

-Imi cer scuze nu eram atent, esti bi...

Nu apuc sa-mi termin fraza iar ochii nostri se intalnesc, aveam in fata mea un "inger" as putea spune, cu niste ochii atat de albastri ca diamantele si un par atat de negru si lucios, am ramas pur si simplu uimit de frumusetea ei:

-E...este inregula, nici eu nu eram atenta la drum, Andreea, incantata!

-Lucifer, la fel.

Andreea:

-Vad ca esti destul de ocupat in seara aceasta.

Eu:

-Daaa...stii cum e, dupa o zi lunga la birou trebuie sa te rasfeti si tu.

Incepe sa rada aprobator la mine si imi spune:

-Ai mare dreptate aici, te inteleg perfect cum este, nu vrei sa mergem la casa si sa mai stam la o tigara? Bine, in cazul in care fumezi.

Raspund aprobator si pornim spre casa de marcat.

Isi plateste si ea alimentele  si imi spune ca iese afara pentru ca are nevoie de are, ii raspund aprobator si ii spun ca vin si eu imediat.

Platesc cumparaturile si ies afara, ea deja vorbea cu cineva rastit la telefon. Stau putin deoparte pana termina dar nu apuc nici sa ma pun langa perete ca se uita la mine si puteam citi din ochii si expresia fetei ca ceva nu era absolut deloc bine, dupa aceea inchide si se aproprie de mine si ma i-a in brate strans.

Nu stiam ce sa fac sau ce sa zic asa ca o tin si eu pe ea in brate.

Andreea:

-Imi pare rau ca ai fost nevoit sa asisti la aceasta discutie mai aprinsa...este iubitul meu foarte gelos...o sa ajung incat sa-i cer voie sa ies din casa...

Incepe sa verse lacrimi peste pieptul meu... aproape ii puteam simti durerea pe care o avea in suflet...

-Hei, este totul ok, sunt aici, nu mai plange pentru ca nu se merita absolut deloc, daca chiar nu va mai intelegeti incercati sa mergeti fiecare pe drumul sau.

Andreea:

-Am incercat de multe ori dar de fiecare data cand aduc in discutie subiectul de despartire el...

Si incepe sa planga mult mai puternic.

-El ce? Ce se intampla? "Oare da in ea sau o lasa afara?" 

Imi spuneam in mintea mea nedumerita.

-De fiecare data ma loveste...da in mine ca un caine...

Auzind aceste vorbe am simtit cum un foc din pieptul meu s-a reaprins dupa atata timp, simteam doar ca voiam sa-mi infing mainile in gatul acelui monstru si al privi in ochii sa vedem cat de "smecher" mai est...

Nu apuc sa-mi termin fraza din gand incat simt ca cineva ma priveste, era ea,  puteam observa din ochii ei ca era confuza, speriata dar si usurata.

-Ce ai patit? Ce s-a intamplat?

Ea se uita pret de inca cateva secunde la mine si imi spune:

-Oc...och...ochii tai...

Raman nedumerit iar imi trece prin gand sa-mi scot telefonul, ma uit in reflexia lui si vad ca ochii mei se transformasera in ce-i de demon.

-Andreea...imi pare rau...nu trebuie sa vezi asta...te rog sa ai grija...sper sa ne mai putem intalni vreodata...

Ma intorc si cand dau sa sa plec simt ca cineva ma tine de mana, stau cateva secunde si ma intorc, dar cand o vad pe Andreea si mai ales ochii ei suspin cu o voce curioasa:

-Ochii tai sunt ca  ai....