Eram la intrarea in cimitir. Evident. Tot drumul pana acolo ma gandisem la cai prin care as putea sa fug de acolo daca satanistii aveau si alte planuri in program.
Cu totii au intrat cate patru pe intrarea ingusta a cimitirului. Imaginea din fata mea ma ingrozea. Un cimitir incojurat de copaci uscati cu frunzele cazute, cu iarba netaiata si morminte ingradite. Pe cer vedeam luna plina fara stele care sa o inconjoare. Era singura, ca mine. Ceea ce dadea peisajului un aer straniu era un grup de copii cu pelerine negre care le fluturau in bataia vantului crud.
I-am vazut ca s-au oprit in fata unui mormant care era compus doar dintr-o cruce de lemn infipta in pamant pe care era scris foarte mic dar ingrijit "Anne Pierce, a incercat", era numele bunicii mele din partea tatalui care murise inainte sa ma fi nascut. Parintii mi-au spus ca murise intr-un mod curajos dar nu mi-au spus care mai exact. Ma durea sa vad ca o persoana ca ea nu a fost destul de respectata incat sa i se faca un mormant mai ingrijit. Cand mergeam cu mama la cimitir-tata uraste cimitirele-si o intrebam unde era mormantul bunici ea tacea. Puteam intelege de ce. Nu au respectat-o destul incat sa ii faca un mormant mai decent.
-Acum dezgroapa sicriul.
Fata sau baiatul-vocea ii era neutra-mi-a intins o sapa si s-a indepartat de mine. M-am uitat in jurul meu. Toti stateau in cerc iar eu eram in mijloc. Am luat lopata si am inceput sa sap. Procesul a durat o perioada lunga de timp pentru ca nimeni nu indraznea sa se dezlipeasca de cerc si sa ma ajute.
Dupa mult timp am simtit cum sapa mea a dat de ceva tare, sicriul.
Cativa satanisti au venit sa ridice mormantul. Eu am asteptat in spatele lor iar cand s-au intors spre mine unul dintre ei tinea un cufar mic, lipsit de ornamente sau culori dar care parea ca avea o personalitate aparte ascunsa dupa simplitatea sa.
"
-Iti apartine.
Am luat cutia din mainile zgariate si tatuate ale satanistului si am deschis-o. Inauntru era o foaie ingalbenita si patata de sange in unele colturi iar scrisul era neingrijit iar la sfarsitul textului tremura usor . Curiozitatea nu m-a lasat sa stau mult pe ganduri asa ca am inceput sa citesc:
CITEȘTI
HOW TO DESTROY THE WORLD
FantasíaCandva padurea era cel mai bun prieten al Rosanei dar relatia dintre ele se distruge cand in padure se gasesc zi de zi noi cadavre. Dar acea padure ar reusi sa iti spuna o istorie palpitanta daca ar putea vorbi. Rosana totusi isi gaseste prieteni no...
