Intre viata si ... vampiri

§1. Pentru început...

Hmm ... si e gresit ca tanjesc atat de mult dupa acea imbratisare de nopte buna de la parintii mei ? Nu spun ca nu o iubesc pe matusa Judith, dar chiar vreau uneori ca parintii mei sa fie aici. Eu si Mike am reusit sa ne adaptam la viata monotona si atat de plictisitoare din Springs. Mda, ne cam lipsesc prietenii nostri si toata activitatea din Beverly Hills, dar e bine aici. Dupa acel accident in care s-a produs nenorocirea, colegii de la liceul la care invatam se uitau ciudat la mine. Din toate partile eram bombardata de aceeasi intrebare: ''esti bine?'' , iar eu peste tot spuneam aceeasi minciuna si infatisam un zambet fals: ''da, sunt bine!''.

Am reusit sa trec peste toate astea cand ne-am mutat aici, unde nimeni nu stia povestea noastra. Lumina lunii mi-a fost de mare ajutor in cele mai grele momente. Intotdeauna am simtit o legatura intre ea si mine, ma simteam mai protejata atunci cand luna rasarea pe cerul instelat si ma invaluia cu lumina ei. Mike spune ca sunt de-a dreptul ticnita ca stau toata noaptea si ma uit la luna, dar tot el spune ca am o scanteie de nedescifrat in privire. E o ciudatenie, dar ador sa ma plimb cu prietenii seara, cand luna ne vegheaza.

Tocmai ma intorceam de la cinema multiplex cu prietenele mele cele mai bune, Caroline si Ariel, si cu frate-mi-o. Caroline Biron, o fata super draguta, blonda cu ochi verzi si foarte incapatanata, e fiica lui Thomas Biron, de la Biron Cosmetics Inc. Caroline a fost prima fata din Springs East High cu care m-am intalnit pe holurile scolii, prima care m-a ajutat sa gasesc clasa de biologie si prima care mi-a fost alaturi atunci cand Josh Tilton s-a despartit de mine.

Pe urma e Ariel Dierce. Ariel ai carei ochi de culoarea scortisoarei ii dau de gol orice sentiment, Ariel al carei zambet nu prea ai cum sa il uiti, Ariel al carei par castaniu ar face geloasa orice reprezentanta a sampoanelor alora ieftine la care fac reclama la TV, Ariel a carei mama este binecunoscutul fotomodel Veronica Silon.

Si Mike ... incapatanatul meu frate, Mike. Desi e mai mic decat noi cu doi ani, nu de mult a implinit 15, Mike e o prezenta haioasa si ne place sa ne petrecem timpul cu el. Fetele imi spun mereu ca semanam foarte mult. Pai mda ... poate avem aceeasi nuanta de saten a parului, aceiasi ochi albastri si aceeasi incapatanare caracteristica familiei, dar altceva nu mai avem in comun. In ciuda a cat de diferiti suntem, Mike e tot ce mi-a ramas si nu pot descrie in cuvinte cat de mult il iubesc.

Lumina lunii se revarsa printre crengile copacilor si ne invaluia pe toti patru in magia ei. Caroline parea total absorbita de povestea lui Mike din tabara de acum doua veri. Ochii ei scanteiau usor si zambetul nu ii mai disparea de pe chip.

- Uita-te la ea, Shelby ... Il soarbe din priviri, imi spuse Ariel chicotind.

- Mda ... dar el e atat de tont ! O place, dar nu i-ar spune pentru nimic in lume ! i-am raspuns eu cu un zambet stramb.

Chiar vroiam ca Mike sa aiba langa el o fata precum Caroline. Le statea atat de bine impreuna si se intelegeau super. Mereu cand se intalneau pe holurile liceului isi zambeau atat de dulce si sclipirea din ochii lor era de nedescifrat ... dar le-am promis lor si in acelasi timp mi-am promis mie ca o sa las relatia lor sa mearga de la sine si ca nu o sa ma bag intre ei.

- Sunt amandoi niste idioti ! Se iubesc unul pe celalalt, dar orgoliul le sta in calea fericirii, rabufni Ariel.

- Hmm ... stii ceva ce eu nu stiu ? am intrebat-o pe Ariel cu un zambet viclean pe buze.

Ariel isi acoperi in graba gura cu palma si incepu sa sughita.

- Ăăă ... uita ce am zis ! rosti Ariel printre dinti.

- Ariel, e fratele meu. Am dreptul sa stiu ce a spus Caroline despre el, i-am spus cu blandete uitandu-ma in ochii aceia mari, chihlimbarii.

Ariel a scuturat din cap in semn de protest si si-a muscat buza. Vroiua sa-mi spuna, dar ceva o oprea. Ochii ei cautau prin intuneric ceva anume. Privirea ei se opri asupra celor doi indragostiti din fata noastra.

- Ariel, nu comiti o crima daca imi spui, i-am soptit.

Chiar atunci Caroline se intoarse spre noi. Ochii ei ii intalnira pe cei ai lui Ariel. Aproba scurt din cap, ca si cand ar fi auzit tot ce povestisem.

- Fie, iti spun, zise intr-un final Ariel trezindu-ma din visari.