FBI Agent

Cap.12-Mi-a fost dor de tine!

Am urcat scarile cu un nod imens in gat.Roby mi-a dat drumul,dar tot nu pot sa imi revin,tata?Seful celui mai mare clan de droguri?Am batut la usa sfioasa.Imi e dor de Ryan.Mult.Usa se deschide facandu-ma sa imi pun mainile la gura de uimire.Ryan statea in fata mea si arata groaznic,avea ochii rosii,buzele uscate,avand in mana o sticla cu alcool.Plangea,dar cand m-a vazut a incetat:

-Brittney...Spune el si ma imbratisa mai strans ca niciodata.Simteam ca nu mai am aer,dar nu protestez.Esti chiar tu,nu credeam ca am sa te mai vad niciodata,nu te mai las sa pleci de langa mine niciodata.Te iubesc Brittney!Am ramas fara sulfare.A recunoscut ca ma iubeste.Chiar a facut-o!

-Ryan..si eu te iubesc.Ma indeparta si ma saruta apasat.Desi gura ii mirosea a alcool,nu m-am dat deoparte.Mi-a lipsit atat de mult,fara sa imi dau seama o lacrima mi se scurse pe obraz,Ryan a observato si s-a indepartat:

-De ce plangi?Ti-a facut ceva?

Eu nu am zis nimic ci doar am dat negativ din cap.

-Atunci?Brittney spune!

-Mi-a fost dor de tine...

Acesta zambi si ma trase intr.o alta imbratisare puternica:

-Acum sunt aici iubito,nu te voi parasi niciodata.Te iubesc.

-Si eu.

-Brittney!Ne-am indepartat repede,vazand-o pe Samira,care si ea arata groaznic.A vea ochii rosii si niste cearcane uriase.Trecu pe langa Ryan si ma imbratisa.

-Imi cer scuze,sunt o idioata,nu am vrut!Spune incepand sa planga in hohote.M-am uitat la Ryam care isi dadu ochii peste cap.

-E in regula..sunt bine.

-Ma ierti?

-Da.

-Mersii,spune ea inca plangand.Ryan a luat-o de par indepartand-o de mine.Imi era mila de ea,dar o merita.Ne-am asezat pe canapea,fara sa spunem nimic,pana cand...

-Ti-a facut ceva nenorocitul?

-Nu,mi-a spus niste lucruri.Cand aveai de gand sa imi spui ca ai un frate?Ha?

Ryan facut ochii mari,nestiind ce sa zica.

-El nu mai exista pentru mine.

-Dobitocule!Sufera dupa tine!

-Nu ma intereseaza.

-Atunci poate te intereseaza asta:atal meu e insusi seful clanului!Cum il voi omori pe tata?Spun eu tipand.

-Il omor eu.Imi spune Ryan.

-Pff...mersi!Spun ironica.Vreau sa abandonam misiunea,nu pot da ochii cu tata.

-Esti nebuna?Ma intreba Samira.

-TACI!Tipa Ryan cu putere la ea.Sa nu mai scoti nici o vorba ca te omor!Aceasta lasa capul in jos.

-Ryan,vorbeste cu Dan si spune-i ca abandonam misiunea.

-Nu Brittney,esti lasa?Cand ai devenit asa?

-Nu pot da ochii cu tata.

-Sunt sigur ca stie ca fiica lui e pe urmele sale,si ce va zice cand a afla ca ai renuntat?Ca esti o lasa!Svea dreptate.As da impresia ca sunt lasa.

-Ai vreun plan sa il prindem?

-Da,chiar am.

------------------

Doamne,imi vine sa ma dau cu capul de pereti.Asta e capitol?Imi cer scuze dar sunt foarte incarcata.Nu vrea nimeni sa ma ajute cu povestea?Va rog....

Sauu...gata!Va promit,maine pun un nou capitol,lung,voi da sens povestii,oricum am uitat de cateva personaje deja,si nu e bine,maine voi pune un capitol ca lumea,promit!

Anuntul ramane valabil!

Intrati si pe noua poveste,aia are mai mult sens :)) Scriu la ea de luna trecuta si aproape am terminat-o pe Word.

Pup,si maine veti primi un capitol adevarat!

P.S. Va multumesc din usflet pentru cele +900 de viziulazari!Am inceput sa plang cand am vazut asta.Sunteti geniali!Va iubesc!Ma simt prost ca nu pot sa pun next la poveste,dar sunt extrem de incarcata,dar va promit ca de-acum voi pune cate un capitol in fiecare weekend.Va pup si va iubesc pe toti :* 

<3333333333333333