Sebastian era într-o baltă de sânge, fratele meu stand lângă el și zâmbind cum nu a făcut-o niciodată
-Frate ce ai făcut.
-Nu era doar un câine,Jerry
Apucând bâta mea de pe raft, i-am dat una dragului meu frate până am văzut că îi țâșnește sângele din gură.
-Acum e momentul potrivit să îți zic că ești adoptat, îi spun frățiorul meu cu drag.
Asta e, am rămas fără prieten și fără frate, mersi miezo-ule.
Ducând cele 2 corpuri în curte mă apuc să sap pentru a putea să le îngrop. Doar că din adins, am încercat să mă uit la fetele lor și să îmi cer scuze, când am făcut contact cu ochi lor, au făcut acel zâmbet pe care îl făcuse fratele meu înainte să moară.
Am fugit în casă până am simiți că nu mai pot alerga, m-am dus în camera mea, am încuiat ușa, și cu toată forță mea am dat un pumn în ea până am simți că mi-a cedat mâna. Din reflex m-am ascuns sub pat și am încercat să nu mai scot niciun sunet.
Pe hol se aud pași, ușa e forțată, iar deodată aud o voce care m-a terifiat, vocea a spus:
-Te-ai pus pe jos ca un câine,nu?
PARTEA A-3-A În curând, ultima parte, Poveste creată de Morgan work
