Înger si demon

Capitolul 9

    Cei doi „îndrăgostiți" cu planuri mișelești se întâlniră în fața apartamentului. Plătii chiriașei pentru ultima dată iar apoi s-au îndreptat spre gară, gândindu-se încotro sa se mute.
-Următorul tren este către Little Rock.
-Acolo am locuit cu sora mea înainte. Părinții mei aveau o casă acolo.
-Super! Ce zici? Mergem acolo, iubito?
-Bineînțeles. E foarte plăcută zona din apropierea munților Ozark. Mereu mi-a plăcut.
Cei doi luară către Little Rock. În tren stăteau in brațele unul altuia, făcându-și fierbinți jurăminte de iubire.

    Seara, obosiți au ajuns în Little Rock. Ei intrară în casa de la părinții Melisei.
   O săptămână au trăit-o plutind într-o stare de reverie cu gândul ca erau doar ei doi , izolați de lumea asta si cealaltă. In fiecare zi, de la revărsatul zorilor pana la ivirea lunii, se antrenau pe culmile cele mai înalte ale munților pentru clipa când vor sosi pe tărâmul de unde provin.
    Melisa, de ani buni nu și-a mai utilizat puterile magice pana la limită. De asemenea, antrenamentele conțineau și cursuri de luptă corp la corp. 
  Duminicile, ca recompensă, și le petreceau în oraș.

     În viața acestui cuplu au trecut două săptămâni de liniște și armonie ce ascundeau planuri viclene. Este o zi călduroasă. Melisa se antrenă pe muntele cel mai înalt și pustiu, dar Edward întârzie să apară.
    Avea ezitări la gândul ca timpul petrecut împreună, chiar începe a-l lega de ea. Melisa e singura ființă care i-a aratat compasiune si l-a acceptat așa cum este. Oare cum se va simți în lipsa ei? Melancolia se va reinstaura in viața sa.
    Își alungă gândurile amintindu-și mandria ce i-o va aduce tatalui său la capturarea ei. Doar acest lucru îi va aduce fericirea adevărată.

    Edward își facu apariția pe munte la ivirea amurgului. Inițial ea ocupată, nu-l observă. El remarcă cât de atrăgătoare poate fi în luptă. Cand Melisa luă o pauză Edward o cuprinsese încet în brațe. Inimile le zvâcniră, înfierbântându-le trupurile. El îi strivi buzele dulci între-a lui.
   Razele roșietice, care se reflectau asupra lor, erau in deplină armonie cu patosul si dorința dintre cei doi. Lăsându-se duși de val, fără a realiza, aripile li s-au deschis si începeau a pluti catre cerul nemărginit.
-Edward, ce se întâmplă cu noi?
- Oh, scuze! Nu mi-am dat seama...Doar te admiram cât esti de frumoasă și nu m-am putut abține.
- Și ne-am lăsat dusi de val. Uita-te la noi! Stiu ca suntem in pustietate, dar nu ne putem manifesta astfel.
- De ce nu?
- Încă suntem în lumea muritorilor. Putem fi descoperiți oricand si oriunde de oameni.
- Cum doresti, iubito!
Cei doi coaboara lin ca fulgii de zapada ce se aștern iarna in plină grație pe suprafața pământului.
- Unde ai fost toată ziua? Trebuia sa ne antrenăm. Stii foarte bine ca trebuie sa fim pregatiti cat mai repede cu putință. Fiecare secunda de asteptare simt ca ma sugrumă.
- Imi pare rau, nu m-am simtit prea bine astazi.
-Nu-i nimic, dar maine te vei antrena dublu.
- Of! Nu te supara, dar mi se pare ca esti prea strictă cu aceste antrenamente.
- Prea strictă? Tie îți este ușor sa vorbești când nu simti nevoia să salvezi pe cineva drag. Ți-e ușor sa vorbesti cand nu ai fost nevoit sa nu-ți mai folosesti magia timp de șapte ani. Ți-e ușor sa vorbești când ai contribuit la toate astea, inclusiv la răpirea surorii mele. rosti toate astea cu lacrimi in ochi.
- Iubito, nici eu nu mi-am folosit magia în în ultimul an. Și țin sa-ti amintesc ca am fost un copil manipulat de propriul tată care doar se folosea de mine, dar acum vreau sa te ajut. Ti-am promis ca am sa o fac cu pretul vietii mele, daca e nevoie. Nu ti-e de ajuns?
- Scuze, eu doar am luat-o razna din nou. Sunt o nebună care își descarcă frustrările pe tine. Cred ca deja te-ai saturat sa ai asa ceva pe cap.
- Nu vorbi așa, draga mea! Nu esti o nebună, ci ai trăit niște experiențe traumatizante. Oricine, aflat în situația ta, ar reacționa astfel...E doar vina mea. Nu meritam sa primesc iertarea si dragostea ta, pentru tot ce am putut sa-ti fac. Noapte de noapte mă gândesc cum aș putea sa mă revanșez îndeajuns, dar nu știu daca voi putea face asta vreodata. Pentru asta regret enorm. Sunt o ființă oribilă. Nu mă meriți.
- Edward, știi bine ca te iubesc si da, îmi este îndeajuns sa stiu ca acum te-ai schimbat si ai venit dupa mine...să mă ajuți.
- Nu m-am gândit o clipă că voi începe să am sentimente romantice pentru tine.
- Nici eu...Esti primul pe care îl iubesc.
     Ei se cufundară din nou în sărutul placut, desprins ca dintr-un vis.

    La lasarea nopții, o stare de oboseală îi cuprinsese si se îndreptară spre casă.
   Acasa, Edward porni apa la cadă.    Melisa, desi il ura, simtea nevoia sa-si satisfaca pofta vizuala ce nu-i dadea pace. I s-a aratat in fata lui fara niciun veșmânt pe ea, în goliciunea-i superba a trupului ei zvelt. Parca vrajit, și el s-a lepadat de haine. Amandoi intrară în cadă unde au facut o baie fierbinte. Aburii le învăluiau trupurile, pe care și le pipăiau reciproc.
   Totul se limita doar in niște atingeri. Pana in prezent nu au întreținut relații sexuale, deoarece niciunul nu se simtea pregatit sa-și ofere corpul cuiva pe care mima ca-l iubește.
    Dupa baia revigorantă, au mers în dormitor unde au adormit înconjurați unul in brațele celuilalt, cu trupurile dezvelite, piele pe piele.

     Deși trăiau cu gândul că totul e un teatru mârșav, încet inima începea sa le-o înmoaie timpul petrecut împreună. Fără a realiza, un atașament latent se încolțea tot mai adânc pe teritoriul inimilor sale.