Capitolul 1: Te vreau!

514 21 2
                                    

Hey, sunt Camila Cabello, am 18 ani sunt in ultimul an de liceu si pana acum nu am avut nicio relatie, stiu de ce. Sunt bisexuala, iar familia mea nu stia. Imi era destul de greu sa le spun asta, oricum nu conteaza. Eu sunt îndrăgostită lulea de o fata.... Da stiu pentru unii este ciudat, dar ea e cea mai delicata, dulce si perfecta fata pe care o văzusem in tot liceul unde eram . Numele ei e Lauren Jauregui care vine dintr-o familie modestă si foarte drăguță, de altfel si ea.

Era in aceași clasa cu mine dar niciodată nu am vorbit, ca si cand eu nu as există pentru ea. Aceasta era cea mai populară fata din școală, normal ca avea numai note de 10, pentru ca directoarea era foarte buna prietena cu părinții ei, dar nici ea nu e asa de slabă la învățătură, e chiar foarte buna. Eu in schimb nu aveam o reputație prea buna cu domnul James, profesorul de fizica care imi dădea mereu note de 7 sau 8.

Era luni, o nouă zi de liceu care mereu era cea mai plictisitoare, dar ma duceam pentru ca era Lauren acolo, in fine, ma îmbrac intr.o cămașă albă transparentă ca sistemul meu negru sa se observe, niste pantaloni negrii destul de stramti si ma îndrept spre liceu. O vad pe Lauren cu o fata sarutanduse, nu am băgat de seamă dar inima imi bătea destul de tare pentru ca imi imaginasem daca eram eu in locul acelei fete. Prima ora aveam istorie cu cel mai tare profesor din liceu, efectiv era cel mai tare, profesorul Cezar, acesta întreținea o relație cu un bărbat, iar mie mi se părea cea mai draguta chestie din lume. Intrase în clasa dar Lauren era de nevăzut. Trecuseră deja 15 minute cand deodată se deschide o usa, era Lauren care respira greu.

- Domnișoara Jauregui pe unde umblati?
- Am fost la doamna directoare pentru ai da ceva.

Știa sa mintă nu gluma. Nu stiu ce se mai auzea pentru ca eu tot ma gandeam la ce văzusem deodată simt cu se așează cineva langa mine. "O doamne" era ea.

- Hey Camila, pot sa stau cu tine, esti foarte buna la istorie si ma gandeam sa imi explici in pauza.
- O-Ok (balbainduma)

Venise pauza, mergeam înspre baie si dintr.o data o aud pe Dinah prietena mea cea mai bună cum râdea.

- De ce râzi?
- Nu stii cat de fericita sunt!
- Normani? Ti.a dat numărul ei de telefon?
- Ma stii asa bine Camila!
- Si ce s.a intamplat?
- M.a invitat la un date!
- Super! (gandiduma la Lauren, oare ce face acum?) Trebuie sa ma duc in clasa, stii ca acum am matematica.
- Cum sa nu stiu, hai fugi!
- Ok, pa Dinah!
- Pa scumpo!

"De ce Lauren sta iar langa mine?" Ma uita la ea Si deodată imi face cu ochiul. "Ok cred ca o sa mor". Ma îndrept usor si imi scot cărțile, dar am fost distrasa de vocea răgușită a lui Lauren.

- Si..... ce mai faci?
- B-bine, t-tu? (De ce naibii ma balbai asa?)
- Ok...dar de ce te balbai cand vorbesti cu mine? Începuse să râdă foarte cute iar eu simțeam cum fluturașii zburau prin stomac.
- N-nu stiu....poate stai prea aproape de mine...
- Credeam ca iti place. Imi face iar cu ochiul.

Deodata simt cum o mână ma atinge pe umăr. Imi pusese mana pe umăr era asa de liniștitor cand m.a atins. Imi pune pe masa un bilețel. Era numarul ei de telefon.

- C-ce e asta?
- Numarul meu de telefon, poate te intereseaza. Zâmbind si facandumi cu ochiul.

"Ok e destul de ciudat..." de ce o fata ca Lauren ar vrea sa se imprieteneasca cu o tocilara. Simt cum niste ochi verzi se uitau la sânii meu, erau ai ei. O doamne. Cămașă era desfăcută la ultimii doi nasturi dar nu stiu cum se întâmplase asta.

- L-la ce t-te uiti?
- La tine, de ce, nu am voie?

Deodată ochii noștri se uitau atenti unii la alții. Am simtit ceva special dar nu stiam daca ea simțea la fel. Imi întorc privirea si am stat toata ziua tăcută.

Trecuse scoala. Ma duc acasa foarte roșie și cu fluturi in stomac. "Chiar se întâmplase asta?". M.am culcat foarte confuză, am închis ochii și am visat.o pentru a mia oara.

-----------------------------------------------------------______________________________________

;))) Hey sunt noua aici, sper sa va placa cartea, o sa fie destul de lunga chiar dacă nu o sa fie citită.

PEACE :))) 

O noua sansa de a traiiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum