Pradă ușoară - FINALIZATĂ

Capitolul 17: Nu doar o aniversare

Întoarsă în sala de bal Patrizia se simți din nou atacată de zeci de priviri, însă nici ea nu se lăsă mai prejos și analiză atent și cu aceeași expresie rece și sfidătoare ca a lui Stefano chipurile din încăpere. Regăsi multe figuri cunoscute, nu persoane pe care avusese ocazia să le întâlnească personal, ci persoane cunoscute din lumea mondenă, precum actori, creatori de modă și prorietari de firme celebre, dar, cel mai important, recunoscu câțiva dintre cei mai impozanți mafioți ai lumii.

Stătea la brațul lui Stefano, încercând să pară cât mai destinsă și să zâmbească, deși nu-i prea reușea, atunci când o femeie în jurul vârstei de 30 de ani îmbrăcată într-o rochie scurtă de un verde deschis care o orbea pe Patrizia se apropie de ei. O recunoscu de la televizor. Era Maurizia, o celebră cântăreață italiană, însă mai important de atât era faptul că ea și mafiotul la brațul căruia stătea avuseseră în trecut o relație amoroasă. Bineînțeles, era doar una din multele femei care îi încălziseră așternuturile, însă presa care era tot timpul în căutare de știri cât mai picante făcuse din țânțar armăsar și creionase în jurul lor o așa numită idilă amoroasă. Nu fusese prima femeie celebră cu care Stefano avusese legături, era binecunoscut pentru că făcea ravagii în lumea starletelor italiene, dar femeia din fața ei era una dintre cele mai urmărite vedete din țară și mulți și ar fi dorit să vadă cu adevărat o relație între cei doi.

Totuși, deși povestea s-a încheiat înainte să înceapă și asta în urmă cu aproape 3 ani, Maurizia se pare că încă se agață de cele trăite cu Stefano și încă îl iubește, din câte se vehiculează în presă și din câte citește clar Patrizia în ochii femeii.

— Stefano, scumpule, la mulți ani, îi urează femeia și se apropie de el pentru a-l săruta pe obraz.

— Mulțumesc, îi răspunde sec.

Nu era o invitată propriu zisă la petrecerea lui, era acolo pentru a cânta. În ciuda a tot, femeia chiar avea o voce superbă.

Rănită de comportamentul rece al bărbatului, Maurizia se retrage pe scenă și câteva minute mai apoi sala este umplută de acordurile melodiei lui Toni Braxton - Un-Break My Heart.

Stefano îi întinse mâna Patriziei și o conduse pe ringul de dans, capturându-i talia în brațele sale, lipind-o de trupul său. Se mișcau lent pe ritmurile melodiei cântate de Maurizia a cărei voce suna mai rănită ca oricând, făcând melodia să ajungă la inimile tuturor celor din cameră, căci prin fiecare cuvânt rostit de aceasta se răsfira durerea din inima ei, iar versurile păreau mai adevărate ca niciodată. Bărbatul pe care-l iubea dansa sub ochii ei cu o altă femeie pe care o ținea în brațe cu atât de multă tandrețe, dar și atât de posesiv parcă strigând prin toți porii că este a lui.

Nu era prima oară de când se îndrăgostise de el când îl vedea alături de altă femeie, însă imaginea pe care o avea cu cei doi o rănea mai rău ca niciodată. De ce? Pentru că Stefano Verdi nu era un bărbat care să împărtășească momente ca acelea cu orice femeie, era prima oară când venea însoțit la o petrecere aniversară a sa, nu obișnuia să danseze și clar nu obișnuia să își prezinte femeile cu care se culca partenerilor săi de afaceri si cunoștințelor sale. Si tocmai asta era. Fata aceea, care părea cu mult mai tânără decât ea și decât el, nu era doar o aventură de o seară.

Atunci când ceasul indică ora 00:00 toți cei prezenți strigară în cor la mulți ani, sticlele cu șampanie scumpă fură deschise, iar o voce suavă cânta pe fundal o melodie lină. Patrizia se agita, ținând în mână o cutie dreptunghiulară, care părea ca cele în care se află brățări, însă conținutul era cu totul altul. Îl aștepta pe acoperișul clădirii pe Stefano. Livio îl anunțase că frumoasa lui îl așteaptă pentru a-i oferi cadoul din partea ei și acesta nu mai așteptă nicio secundă, sustrăgându-se din mulțime. In fond, nici nu-i păsa de marea aceea de persoane, cea mai importantă era îngerașul său.

Ajuns pe acoperiș o găsi frământându-și mâinile și plimbându-se dintr-un colț în altul al acoperișului amenajat asemenea unei terase. Se apropie de ea cu un zâmbet demențial în colțul gurii și o sărută pe buze, mângânindu-i obrazul drept.

— La mulți ani, îi spuse cu glasul gâtuit și îi întinse cutiuța din catifea neagră, dându-se câtiva pași înapoi.

Stefano ridică o sprânceană și deschise cutia, nebănuind nicio clipă ce s-ar putea afla în ea. Luă bucata albă de plastic în mâini și lăsă cutia să cadă pe jos, privind cele 2 linii afișate pe acesta. Strânse testul de sarcină în palmă, în timp ce ochii i se întunecaseră, iar o venă îi pulsa violent pe gât.

— De cât timp îmi ascunzi lucrul acesta? rosti printre dinți abținându-se cu greu să nu izbucnească.

— De două zile, îi răspunse speriată de expresia feței lui și cu greu își reținea lacrimile.

— Pleacă, aproape urlă bărbatul, iar ea o luă la fugă pe scări, grăbidu-se să dispară din raza lui vizuală.

Auzea cum distruge totul în calea lui și se gândi cât de nesăbuită fusese să-i dea o asemenea veste chiar de ziua lui. Stricase totul, ar fi trebuit să-i spună de dinainte. Se refugie în baie și nu ieși până când nu îi auzi vocea lui Livio strigând-o. Bărbatul avea un ochi vânăt și o privea cu tristețe.

— Cine ți-a făcut asta? îl întrebă, deși răspunsul era cât se poate de evident.

El nu îi răspunsese și, în schimb, îi zise:

— Haide, o luă de cot, ghidând-o spre ieșirea din baie, te caută.

Stefano o privea cu ochii reci și demonici, cu ochii înegurați. O apucă cu un braț după talie și, aflându-se în mijlocul sălii, făcu liniște și ținu un toast:

— În seara aceasta nu sărbătorim doar aniversarea celor 34 de ani de viață ai mei, ci și faptul că am o logodnică frumoasă, îi ridică mâna pe care se afla inelul cu smarald și i-o sărută, făcând astfel vizibilă pentru toți bijuteria, însă, cel mai important lucru, sărbătorim că în curând voi fi tată, că numele Verdi va fi dus mai departe cu onoare de fiul sau fiica mea, își așeză palma peste abdomenul ei și o privi preț de o clipă în ochi.

Stefano ridică paharul de șampanie și îl dădu peste cap în timp ce din sală se auzeau strigăte și felicitări și cei prezenți îi urmară exemplul și se delectară cu șampania fină. Doar Patrizia privea șocată scena și rememora cuvintele bărbatului, neputând să creadă cele întâmplate.