4-Terapie/prietenie

32 5 1
                                    

~~~Hana~~~

Mi am aruncat ghiozdanul roz pe podea de indata ce am intrat in casa.

-SUNT ACASAAAA!!
Am strigat asteptand ca unul din parintii mei sa raspunda dar, desigur, amandoi erau cel mai probabil la o sedinta importana sau ceva...

M am aruncat pe canapea si am deschis televizorul. Ca de obicei, emisiunile erau groaznic de plictisitoare asa ca, am decis sa ma ridic si sa imi fac ceva de mancare.

Am gasit un film bun si m am asezat, din nou, pe canapea, cu iubitul meu castron de cereale in brate.
M am invelit cu paturica mea roz si am urmarit in liniste filmul. Dar desigur, era imposibil sa am un moment de liniste, pentru ca exact cand eram in cea mai confortabila pozitie, cineva a inceput sa bata la usa. M am simtit nevoita sa raspund pentru ca era posibil ca una din vecinele mela sa fi venit cu o prajitura sau ceva de genul, si nu as vrea sa ratez asa ceva!

Mi am ridicat fundul de pe canapea si am deschis usa.
Am ramas masca cand am descoperit cine era la usa. Sincer, nu imi pare rau ca am deschis usa, pentru ca in fata mea, transpirat si gâfuind , stătea chiar Higashii!

-H..Hana! Buna..
Higashii a zambit usor stanjenit .

Am stat si am incercat imi dau seama ce ar trebuii sa fac si cum sa il abordez.

-Higashii..ce..ce naiba faci aici?

-Hana!
Higashii m a prins de umeri si m a scuturat usor.
-Hana te implor! Am nevoie de ajutor!

-Uhh..in legatura cu ce? am raspuns hotarat, destul de iritata de faptul ca baiatul m a scuturat si ca rezultat, coditele mele erau usor mai ciufulite ca de obicei.

Higashii a facut un pas in spate si a privit in pamant, muscandu si usor buza.

-Nu cred ca o sa iti placa dar...vreau sa ma impac cu Yume si am nevoie de tine...

-VREI SA CE? am simtit cum imi fierbe sangele in vene. AI IDEE CAT A SUFERIT?! DOAR CE AM REUSIT SA IL ADUC LA UN PUNCT DE PLUTIRE SI TU VREI SA TE INTORCI?! NU VREAU SA TE AJUT! DE FAPT,NU O SA TE LAS SA TE APROPII DE EL! ESTI INCREDIBIL! CHIAR AVEAI IMPRESIA CA O SA LAS UN OM ATAT DE TOXIC CA TINE LANGA EL?!

Continuam sa ii fac teorie si sa tip la Higashii care nu scotea nici un sunet,ci doar statea cu privirea in pamant, la fel ca un copil certat de mama sa.

-Stiu Hana...
Din nou, eram socata...vocea lui era..
-Am gresit...eu..Dumnezeule..ce gresala groaznica am facut..

Higashii, cel mai temut elev din intregul liceu,plangea in hohote in fata usii mele. Isi stergea disperat lacrilile cu manecile camasii albe pe care o purta, in timp ce strangea din dinti. Poate m am inselat...poate s a schimbat...Higashii nu a mai aratat nici un fel de emotie dupa ce mama lui a murit, si acum isi varsa toate emotiile in fata mea. Cred ca a trecut prin multe huh?...

Am oftat adanc si l am imbratisat. Vecinii mei priveau socati cum baiatul asta strain jelea in fata usii mele, asa ca am decis ca ar fi mai bine daca am continua discutia in casa.

L am condus pe Higashii la canapeaua din sufragerie. Isi ascundea fata in maini si tremura. Nu pot sa cred ca zic asta dar...nu imi place sa il vad asa.
Mi am petrecut doi ani din viata incercand sa il fac pe Yume sa se simta mai bine, sa il uite...il detest pe Higashii si as putea sa il fac sa sufere la fel de mult ca Yume acum dar...

-Hey ,Higashii...

Higashii si a ridicat privirea. Ochii lui sclipeau din cauza lacrimilor iar obrajii aveau o nuanta rosie. Doar acum am observat cat de obosit arata.

Am oftat adanc si l am imbratisat. Baiatul a ramas nemiscat.

-Sunt aici...imi pare rau ca m am purtat asa, ar fi trebuit sa iti dau o sansa. Nu iti pot garanta ca tu si Yume ve ti fi la fel de apropiati ca inainte...dar pot incerca sa te ajut...

Am simtit cum Higashii imi strangea bluza in pumni si ma imbratisa puternic. A inceput sa planga din nou dar de data asta de fericire.

..................

-Poftim.
Am spus zambind si i am dat un pahar cu apa baiatului care statea pe canapeaua mea.
Acesta mi a zambit cald.

-Multumesc Hana!
Higashii a raspuns cu vocea stinsa si a luat usor paharul, luand o gura de apa.

-Acum, imi poti spune de ce vrei sa te impaci cu Yume asa brusc?

-De fapt tot planuiesc sa ne impacam de ceva timp...Am incercat sa imi cer scuze azi dar nu am reusit...

-Mhm,inteleg...a ti fost prieteni pentru mult timp, eram sigura ca o sa iti lipsesasca. Dar Higashii, trebuie sa stii ca Yume inca are sentimente pentru tine si daca o sa il ranesti din nou jur ca-

Higashii ma intrerupe brusc

-Hana, eu...m am indragostit de Yume. Stiu ca l am respins atunci in cel mai oribil mod dar... mi am dat seama dupa ce nu am mai vorbit ca il iubeam si...nu vreau sa il pierd...

-Esti constient de faptul ca i ai dat viata peste cap nu? Stii ca Kinsey si amicii lui nu prea au mila si ca parintii lui au un motiv in plus ca sa il urasca,nu? Scuze, stiu ca am spus ca te voi ajuta dar nu cred ca pot avea prea multa incredere in tine.

-Hana,te rog! Jur ca am intentii bune! M am schimbat si o sa ti o demonstrez! Nu stiu daca pot face ceva in legatura cu parintii lui, dar pot sa il scap de Kinsey. Voi incerca sa repar lucrurile pe care le am stricat, dar am nevoie de tine! Esti cea mai buna prietena a lui, vreau sa stiu ce se intampla in viata lui si vreau sa fi tu ingerul lui pazitor, asa ca pana acum. Nu stiu daca o sa am curajul de a mi cere scuze, dar vreau sa repar ce am stricat! Nu imi pasa ce reputatie voi avea! Nu imi pasa daca voi fi detestat! Voi face tot ce imi sta in putinta ca sa il fac sa zambeasca din nou!

Am ramas uimita. Higashii avea o stralucire rara in ochi si parca vorbea cu sufletul. In cateva ore a reusit sa imi arate emotii pe care nu le mai afisease de ani de zile. Si toate astea pentru ca vorbea despre Yume...

Am oftat adanc. Inca sunt suparata pe el dar...ceva imi spune ca nu mai e aceleasi pusti morocanos de acum 2 ani.

-Bine, te cred. O sa te ajut. Dar o voi face pentru el. Nu mai vreau sa sufere, asa ca vreau sa il scapi de Kinsey si sa opresti barfele cat de repede posibil!

Baiatul a rasuflat usurat si a zambit.

-Multumesc Hana, iti multumesc din sufsuflet! Jur ca o sa rezolv totul! Jur!

Higashii a inceput sa sara si sa ma imbratiseze. A cuntinuat sa imi multumeasca in timp ce a iesit pe usa si a plecat.

Jur ca ma irita la culme de cele mai multe ori dar...

Sunt fericita pentru el

***********************
Stiu ca nu am mai pus capitol de o gramada de timp. Nu am scuze dar cred ca o sa postez ceva mai des acum. Scuze pentru posibilele greseli.
Bye bye~

~Vis~Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum