Intru în casă și respir ușurată, văzând că sunt singură - probabil Mark a rămas peste noapte, la iubita lui.
Mă îndrept spre baie dornică să fac un duș lung și fierbinte. După o oră mă arunc în pat și remarc că se luminează de ziuă. Trag draperiile din dormitor și mă întorc în pat, cu speranța că voi adormi repede.
Mă simt puțin agitată după întâmplările din ultimele 24 ore, dar aleg să alung orice gând și mă las cuprinsă de efectul somnului.Ca prin vis aud telefonul vibrând pe noptieră, motiv pentru care mă trezesc din dulcele meu somn.
Realizez că este Eliza, cea mai bună prietena a mea. Suntem prietene încă din prima zi de facultate, de când a ajuns cumva colega mea de bancă și partenera mea la toate proiectele.- Da Eli, ce este?
- Avem cursuri azi, trebuie să vii!
- Sunt foarte obosită, cât este ceasul? Nu am dormit nici 3 ore, ce naiba!
- Haide, mișcă-ți curu ăla! În 30 minute sunt la tine!Mă ridic obosită și îmi fac o cafea. Simteam cum îmi explodează capul, așa că îmi caut o pastilă, ceva de cap, dar nu găsesc. Mă pregătesc de facultate, în timp ce sorb din cafeaua fierbinte, trag pe mine un pulover gri și o pereche de blugi negri. Îmi pieptăn părul brunet, care pare foarte răvășit după ziua precedentă, îmi aplic puțin rimel și un ruj nude și mă trântesc pe canapeaua din living, așteptându-mi prietena.
După puțin timp apelul ei mă trezește din transa în care intrasem din cauza oboselii și mă grăbesc spre mașină. Eliza stă la doar două străzi distanță de mine, așa că de multe ori mergem împreună la facultate.
- Eliza trebuie să îți povestesc ceva.
- Cee? Spune-mi te rog că te-ai despărțit de dobitocul ăla!
- Nu, dar cred că ar fi cazul să o fac. Băi, am întâlnit un băiat la bar, în weekend. Este așa frumos și încep să prind drag de el.
- Dă-mi să îl văd! strigă Eli, chiar mai entuziasmată decât mine.
După ce îi analizează profilul de Facebook și vede toate detaliile, o văd că se întoarce încruntată la mine.
- Doamne Leila, NU! NU! NU!
- Da' ce are mă? Uită-te cum arată!
- Dar că are prietenă ai văzut? Cam urâțică, dar totuși! Nu! Nu te băga, că sigur te frigi și nu merită. Până acum ai dat numai peste eșecuri, de ce te ambiționezi să mai adaugi unul la colecție?
- Bine! Nu o să fac nimic. Uită!
- Spuse Leila, fără a ști cât de prost minte.
- Aseară, ieri de fapt am fost cu Oliver, și uite... îi arăt și ei vânătăile și urmele violenței lui, făcând-o să se întristeze.
- Părăsește-l!
- După toate astea, am plecat pe la 4 dimineața de la el și cum nu avea cine să mă ia, am apelat la Aris.
Nu spune nimic, dar mă ascultă cu o privire dezaprobatoare. Trag aer în piept și aleg să nu mai adaug altceva, așa că mă concentrez pe drum, în tăcere.
- Leila, fă ce simți, dar sunt sigură că o să suferi. Nu este bine să te bagi într-o relație. Acum, hai să mergem în clasă, nu vreau să întârziem iar la seminar.
Zis și făcut, ziua trece rapid, iar la sfârșitul cursurilor suntem extenuate așa că ne retragem în cafeneaua de lângă Universitate.
Momentul nostru de relaxare este întrerupt, însă, de mesajul foarte bizar pe care îl primesc de la Oliver.
"Ți-am pregătit lucrurile. Să treci să ți le iei că am terminat-o cu tine!"
Neștiind cum să reacționez, încep să râd și îi arăt Elizei motivul stării mele. Mă simțeam puțin tristă, dar totodată liniștea îmi curprinde sufletul. Era momentul de eliberare după care tânjeam de ceva timp, dar pe care nu am avut curajul să îl obțin.
Eli se oferă să mă însoțească, așa că ne îndreptam spre apartamentul lui. Ajunsă în fața blocului îl rog să îmi coboare lucrurile, fără să îi cer explicații sau iertare. Îmi aduce lucrurile pe care le-am lăsat de-a lungul timpului la el, un tricou, bijuteriile, clame și câteva cărți, toate strânse într-un sac de gunoi. Râd subtil și îi mulțumesc, fără să mai pierd timp cu alte explicații.
Înainte să urc în mașină, m-a strigat însă și a ținut să precizeze că pentru el voi rămâne o amintire plăcută, singura curvă pe care a iubit-o, să nu uit asta.
Remarca lui a enervat-o destul de rău pe Eliza, care i-a adresat câteva cuvinte jignitoare, lucru care m-a făcut să plec destul de repede din mijlocul războiului lor verbal.În sfârșit am ajuns acasă, după o altă zi obositoare. Făcând o analiză a ultimelor zile, realizez că în fiecare zi mi se întâmplă ceva nou, dar mai ales că de azi sunt singură.
"Îmbracă-te frumos! În câteva ore vin să te iau, trebuie să mă răsplătești pentru noaptea trecută"
Mesajul lui Aris îmi pune un zâmbet imens pe chip și fără să stau pe gânduri, mă trezesc în duș, combinând în minte ținuta perfectă pentru seara asta.
După aproape o oră, sunt gata. Mi-am luat o pereche de colanți din piele negri și o cămașă tip rochie, roșie, completând ținuta cu o geacă, neagră, din piele și o pereche de ghete.
Arătam puțin rebelă, dar și sexy în ținuta asta, fără a fii vulgară.
Îmi dă un mesaj scurt în care îmi spune că a ajuns, așa că cobor rapid, fără să îl las să mă aștepte.- Wow, ce norocos sunt.
- De ce ești norocos?
- Că te-am găsit. Ești foarte frumoasă.
- Ah, de asta. Da, ești foarte norocos.
- Iar tu deloc modestă.
- Așa dor ți-a fost de mine? Nu au trecut nici 24 de ore de când ne-am văzut.
- Am zis să profit. Am văzut că ți-ai schimbat statusul la relație.
- Deci mă spionezi?
- Cam așa ceva. Nu am vrut să risc să mi te ia altu. Ce s-a întâmplat?
- Nimic. Nu vrea să mai fie cu o curvă ca mine.
- Din cauza mea?
- Așa cred.
- Atunci, mă bucur. Acum poți fi a mea.Nu îi răspund, dar îl privesc cu drag. Ajunși la localul meu preferat, ne așezăm la masă și comandăm câte o pizza. Îi zâmbesc cald și las deoparte aroganța și orgoliul. Nu aveam niciun motiv să ascund ce simt, așa că aleg să mă las purtată de val, dar îmi amintesc de discuția cu Eliza.
- Și statusul relației tale? Încă ai prietenă, nu?
- Depinde de cum vom încheia seara, frumoaso!
- O iubești? Chiar nu vreau să mă bag între voi sau să fiu motivul pentru care o părăsești.
- Relația mea cu Betty este terminată de vreo 3 ani, dar am mai pierdut timpul din obișnuință. Nu am găsit pe nimeni de care să îmi fie drag, ca să renunț la ea. Suntem împreună de 7 ani, dar ea m-a înșelat, eu am înșelat-o, am trecut prin multe împreună, dar nu există dragoste. Avem și câteva afaceri împreună și ne-a fost mai lejer așa. A fost frumos cât am fost studenți, dar după totul s-a terminat. Nu avem aceleași dorințe, eu vreau familie, ea nu. Și multe altele, dar hai să nu ne gândim la asta. Spune-mi despre tine.
- Ce ai vrea să știi despre mine?
- Despre relațiile tale. Despre viața ta. Totul.
- Păi... am avut prima relație pe la 14 ani, ne-am despărțit acum un an și l-am întâlnit pe Oliver, care m-a făcut să cred că merită timpul meu, dar uite, azi m-a părăsit. Restul detaliilor despre mine probabil le-ai găsit pe Facebook: facultate, liceu, zodie, zi de naștere.
- Da... Bănuiesc că voi afla detaliile cu adevărat interesante, de-a lungul relației noastre.
- Relație? Haha, te grăbesc puțin.
- De azi ești iubita mea.
- Hmm, mai vedem asta. Nu uita că încă ai prietenă.

CITEȘTI
Învață-mă să mă iubesc
Teen Fiction"- Ce vrei să fac? îi șoptesc, în timp ce stăteam lipită la pieptul lui. - Nimic. Este prea târziu. - Orice! Voi face orice pentru dragostea ta. Îmi vând și sufletul, orice, doar spune-mi! - Știi, frumoaso, dragostea nu se cumpără. " "Învață-mă să...