Dragoste Pe Două Roți

Capitolul 5

După toate cele întâmplate, mă apropii cât mai mult de Mark, mă simt protejată, în siguranță, îmi alungă toată durerea. Vorbim în fiecare zi după ce ies de la muncă. În seara asta are loc o cursă de motociclete la care el va participa. Mă îmbrac cu pantalonii din piele si o helanca pe gât subtire, să fiu cât de cât in ton cu toți ceilalți îmbrăcată. Ies din casă și plec spre locul unde va avea loc cursa.

Ajung acolo și mă duc la Mark îl salut, iar el mă ia in brațe, îi urez succesc, iar el pleacă spre linia de start.
Mark e un pilot foarte bun și mai mult ca sigur el o să câștige. Mark e cu mult mai înainte față de adversarul lui. Începe să accelereze cat mai tare și dintr-o dată motocicleta o ia razna, se deschilibreaza, iar motocicleta pică peste el. Încep să alerg spre el rugându-mă să fie bine. Îi scot casca și încep să îi dau câteva palme crezând că poate se trezește, dar în zadar.

Ajungem la spital și aud de la asistență că el a picat în comă. Stau lângă el și îl țin strâns de mână, lacrimile curg șiroaie pe fața mea. Nu are lovituri grave, dacă motocicleta aia nu pica peste el acum era totul bine. Lacrimile mele curg pe mâna lui și simt cum mă strânge de mână, mă uit la el și văd că deschide ochii. Mă duc la el și il sărut pe frunte, chem repede asistenta și ies din camera.

Totul e bine, nu are nimic, decat cateva zgarieturi la picior, costumul ala e perfect pentru el. Din cate am înțeles de la ceilalți, drumul nu era curățat bine de pietre, iar asta a produs accidentul. Nu s-au mai produs accidente niciodată până acum. Mă duc la el și îl iau în brațe, il dojenesc, iar el începe să râdă. E deja tarziu și ar trebui să mă duc acasă, nu puteam să stau toată noaptea acolo sau... Pun un scaun lângă patul lui și mă duc sa vorbesc cu asistenta, îmi dă permisiunea să dorm acolo. Mă întorc înapoi la Mark și vad că a adormit, mă pun pe scaun și îi iau mâna întra-mea. Într-un final adorm și eu.

Mă trezesc, iar eu îl vad pe Mark cum se uită la mine si zâmbea. Asta m-a facut și pe mine să zâmbesc. Intra asistenta și ne spune:

-Având în vedere că nu e nimic grav și că te-ai trezit din comă foarte repede azi poti pleca acasă, bineînțeles dacă vă simțiți bine și sunteți de acord.
-Da, mă simt bine și aș vrea să plec.
-Mă duc să îți fac fişa de externare, iar după poți pleca.

Începe să își strângă lucrurile si după plecam spre casă. Tot drumul niciunul dintre noi nu a zis nimic. Ajungem la mine, mă ia in brațe, mă săruta pe frunte și îmi face semn să mă duc în casă.

Intru in casa și imi verific telefonul, aveam nenumarate apeluri pierdute de la șeful meu, îmi fac curaj și îl sun, imi răspunde repede și imi spune pe un ton nervos:

-De ce nu ai venit azi la muncă? Sper să ai o scuza bună ca de nu riști să fi data afara!

Ii explic tot ce s-a întâmplat și ținând cont ca Mark e prieten bun cu el, nici nu intraznea să mă dea afară. Îi mulțumesc și închid telefonul. Urc pe scari și mă duc direct la baie, las cada să se umple cu apă fierbinte și îmi torn spumă in ea. Îmi răsfăț corpul cu gelul meu de duș cu aroma de ciocolata, iar eu imi aduc aminte ca am un vin spumant undeva prin bucătărie. Ies din cada si ma îndrept către bucătărie. Iau vinul, îmi pun în pahar și intru în cadă. Imi aprind si o țigară si ma relaxez total. Mă gândesc că dacă asfaltul era curat nu se mai întâmpla nimic. La naiba! Dacă nimeni nu o curăță, o sa o fac eu, mârâi nervoasă printre buze.
Ies din cadă, îmi iau pijamalele pe mine și mă bag la somn.

Un vibrat de telefon ma trezește din somn. Adormita, iau telefonul de pe birou si observ ca aveam un mesaj de la Mark.

-Bună dimineața scumpete! Te-ai trezit? Sper ca esti bine după ceea ce ai văzut ieri seara! Nu vreau sa rămâi marcată cu tot felul de imagini din cauza mea. Vreau ca diseară sa ma însoțești la o cursa de motociclete, vreau sa-mi iau revanșa.