Labirint de sentimente

Capitolul 7

Pipeptul lui gol sub mine imi trezeste atatea sentimente frumoase. Am petrecut o noapte plina de dragoste alaturi de acest barbat si nu imi vine sa cred.Toata noaptea am discutat problemele fiecaruia si ne-am pierdut in sarutari si nu numai. L-am simtit in mine si a fost mai bine decat visasem eu. Ne-am contopit unul cu celalalt in cel mai fierbinte mod posibil .As putea sa ma trezesc asa zi de zi de acum incolo, alaturi de Cristian, imbratisati. Imi doresc ca acest moment sa nu se termine niciodata. Alaturi de el sunt pregatita sa dau tot ce e mai bun din mine.
-Buna dimineata frumoaso.
-Buna dimineata, ii raspund cu un zambet de copil mic. Cum ai dormit?
-Nu am mai avut parte de un somn asa de linistit de mult timp.
-Sincer.. nici eu.
-Doamne, cat este ceasul, se repede si ridica hainele de pe podea si se imbraca incredibil de repede. Trebuie sa plec, am intarziat total.
-Ai intarziat unde?
-Trec sa te vad mai tarziu.
Imi arunca un sarut scurt si pleaca. Ciudat..  Iar a plecat si m-a lasat singura cu o mie de ganduri ,, oare chiar mai are pe altcineva?,,

>In aceea seara<
Ceasul arata ora 21:40 si nicio urma de Cristian, nici un mesaj, nimic. Ma ridic in cele din urma din pat si merg sa imi fac un dus cald sa ma mai relaxez putin. Apa curge usor pe sanii mei, muzica pe care am pus-o este una destul de lenta si eu ma las purtata de iluzii. Inca ii simt mainile pe coapsele mele invaluindu-ma cu atingerile sale lente. Las apa sa imi atinga si buzele intredeschise imaginandu-mi limba lui calda care ma mangaie peste ele. Degetele imi coboara usor peste abdomen ajungand acolo, ma las dusa de val, dar in mintea mea e el. Nu sunt eu cea care ma ating, este el. Repiratia mea devine din ce in ce mai rapida in timp ce degetele ies si intra in miscari perfecte. Incep sa gem gandindu-ma la el si ajung la orgasm sub atingerea delicata a dusului.
Pasesc inafara cabinei de dus si imi pun halatul rosu din satin direct pe pielea mea incinsa si umeda dupa care ma indrept spre bucatarie sa imi iau in pahar cu apa. 
  Casa era intunecata, umblam cu lumina telefonului pentru ca inca eram ametita dupa dusul pe care tocmai il facusem. Deschid dulapul si ma aplec sa imi iau un pahar dar o voce masculina ma blocheaza.
   -Asa frumos ma astepti? Uitasem cat de bine arati in halatul asta, totusi, te prefer goala.
  Nu, nu era barbatul pe care il asteptam. Ma intorc usor si ii zaresc silueta in intuneric, nu il vad bine, dar stiu cine e. Se indreapta spre mine si aprinde lumina, stia prea bine unde este intrerupatorul, face o miscare si ajunge fix in dreptul meu.
    -Nu ti-a fost dor de mine?
    -Ce cauti aici?
    -Asteptai pe altcineva?
    -Nu asteptam pe nimeni, Alex, inima imi bate in disperare. Nici macar pe tine.
  Era atat de aproape incat puteam sa ii simt respiratia calda pe gatul meu inca ud. Tacerea era insuportabila, privirea lui ma devora, si degetele imi cautau snurul de la halat. Nu pot sa ma misc.
     -Cred ca ai uitat cine sunt, tempereaza-ti limbajul, tonul lui era unul mult prea impunator, nu imi vorbise asa niciodata. Am venit sa te vad.
     -Ne-am despartit, ai uitat? Poti sa pleci din casa mea acum si sa lasi si cheia in drumul spre iesire. Dispari din fata mea!
Alex isi infige degetele in parul meu si ma tranteste de perete lipindu-se cu pieptul de spatele meu. Cu cealalta mana imi cauta din nou cordonul, de data asta desfacandu-l. Sunt lipita de perete aproape dezbracata.
    -Ce ai spus? vocea lui imi zgarie timpanele, limba lui imi atinge lobul urechii si apoi ma musca cu putere. Nu vezi ca eu detin controlul aici? 
   Ma apuca din nou de par si ma intoarce cu fata la el, dar ma tine tot lipita de peretele rece care imi blocheaza orice cale de scapare. O lacrima imi curge pe obraz.
    -De ce faci asta?
     -Sa iti demonstrez ca orice ai face tot a mea ramai, indiferent ca iti place sau nu.
      -Iti bati joc de mine? Lasa-ma in pace, tip dar nimeni nu ma aude.
-Stai linistita printesa, nu iti fac nimic din ceea ce nu iti place. O sa iti ofer placere si atat.
Nemernicul ... cuvintele nu imi ies pe gura asa ca raman tacuta. Ma arunca pe canapea si isi scoate tricoul. Nu pot sa il privesc, nu pot. Imi e scarba de ceea ce a ajuns. Se intinde peste mine si ma saruta brutal fara pic de pasiune, nu mai simt nimic cand vine vorba de baiatu asta, doar dispret. Incerc sa ma zbat dar totul in zadar, e mult mai puternic decat mine.
-Opreste-te nebunule. Am cazut de comun acord ca inca nu ne atingem de ea, inca o voce masculina apare in casa mea.
Alex se opreste si se ridica speriat de pe mine.
-Da sefu, m-a luat valul. Nu se mai repeta, lasa capu in jos si isi accepta o palma din partea acestui om mult mai mare decat el.
Totul e incetosat, imi prind snurul de la halat cat de tare pot si ma uit la ei speriata. Sunt oamenii care m-au abordat in seara din club, nenorocitul.
-Hai papusa, ridica-te. Plecam!
-Cum adica plecam? Unde ma duceti?
-Daca ti-am spune ai pierde toata distractia, nemernicul imi face cu ochiul dupa care ma ridica de pe jos. Misca-te.