capitolul 20

10.1K 346 4
                                    

Alisia

Casc și mi trec mâna prin claia de păr dându l pe spate .
Mă îndrept spre baie unde imi fac rutina și mi prind părul intr un coc dezordonat.
În picioarele goale cobor la parter .
Nu se auzea nimic iar primul gând ar fi fost că Ștefan inca nu s a trezit dar dupa experiența de azi noapte sunt mai precaută.
Dar am avut dreptate, bucătăria este goală .
Astfel mă decid să pregătesc micul dejun .
Pregătesc un ibric pentru cafea și o tigaie pentru clătitele americane pe care urma să le fac.
Găsesc destul de repede cele necesare chiar dacă nu s familiarizată cu casa.

În timp ce întorceam o clătită, fredonam o melodie ce mi a rămas întipărită in minte  și mi mișc ușor șoldurile .
Așez frumos clătite in două farfurii după ce termin compoziția .
Încep să caut prin dulăpoare după un sirop de arțar.
Simt două mâini pe fundul meu și mă ridic imediat.
Ștefan era la bustul gol dar de aceasta data purta o pereche de pantaloni scurți.
Imi oferă cel mai frumos zâmbet iar pentru o secundă mă pierd în ochii lui .
Decid să trec peste micul lui gest cu vederea .
-Bună dimineața!
-Neața!De când ești trează?
- Nu de foarte mult timp.Am vrut să pregătesc eu micul dejun .Trebuia să ți mulțumesc intr un fel pentru că m ai primit la tine .
Se apropie amenințător de repede de mine iar pentru o secundă am crezut că o să vrea să mă sărute dar își presează buzele de fruntea mea .
Ii zâmbesc iar apoi ii întind una dintre farfurii și o cană cu cafea.
-Căutam un sirop de arțar, dacă ai .
Se îndreaptă spre un dulap din aproprierea frigiderului de unde scoate o sticluță.
- Dorești lapte ?In cafea?
- Nu mersi.O prefer tare.
-De ce nu mă surprinde .
O spun mai mult pentru mine dar imi dau seamna că m a auzit deoarece îi înflorește un zâmbet in colțul gurii.
Nerăbdătoare, aștept să guste clătitele .
-Deci ?Cum sunt?
-Sunt delicioase!
Imi spune rapid ca apoi să înceapă să infulece cu mai multă repeziciune.
Chicotesc ca apoi să mă răsfăț cu o gură din cafeaua proaspăt făcută.

După ce terminăm micul dejun aveam de gãnd să strâng eu farfuriile dar mi o ia înainte.
Mă sprijin de masă și îi privesc spatele musculos și lat in timp ce se ocupa de vase 
-Te mai holbezi mult la mine?
- Nu știu despre ce vorbești.
Aleg să l mint cu nerușinare
-Iți simt privirea!
Nu mă clintesc din loc și tresar ușor atunci când se întoarce spre mine ștergânu se totodată pe mâini cu un prosop de bucătărie 
-Te am prins.
Roșesc și mi feresc privirea de a lui.
Scap un scurt țipăt atunci când mă trezesc cocoțată pe masă și cu corpul lui între picioarele mele .
Imi sărută ușor gâtul și își plimbă o mână pe pulpa mea, inaintând spre interiorul coapsei.
Imi închid ochii și mi mușc buza inferioară.
- Oh, acum ar cam trebui să ți mulțumesc eu pentru începutul acestei dimineți, nu?
Mâna ce mi frămãnta interiorul coapsei se strecoară sub tricou și urcă spre un sân pe care l cuprinde fără rușine.
Gem atunci când imi prinde sfârcul între două degetele de ale sale .
-Ștefan..
Reușesc să spun .
- Nu cred că e bine ceea ce facem .
Continui dar corpul meu nu era de acord deoarece îi răspunde fără rușine la atingeri .
Trădătorul!
Transa in care eram prinși amândoi se rupe atunci când se aude soneria .
Dispare de lângă mine, moment în care mă dau jos de pe masă și mi umezesc mâinile ca sa mi le presez pe chip cu gândul să mi pot reveni mai repede și să scap de valul de fierbințeală ce mi a cuprins întreg corpul
Natalia își face simțită prezența în bucătărie și mi sare in brate.
-Te aș omorâ in secunda asta pentru că nu mi ai spus si a trebuit să o facă Dima !
-Imi pare rău draga mea dar nu am vrut să ți stric noaptea.
-Ți am adus una dintre rochiile mele și o lenjerie intimă.
-Ești disponibilă după amiază să mergi cu mine să mi mai cumpăr câteva haine, nu?
-Desigur fată.Dar acum cu ești îmbrăcată?
Ridică dintr o sprânceană sugestiv iar eu roșesc .
-I am dat unul dintre tricourile mele .
Ștefan reapare în cadru .
Natalia imi ofera unul dintre zâmbetele ei iar apoi schimba subiectul.
-Mai este cafea ?Am venit intr o fugă imediat după ce am aflat .
-Te a ținut ocupată Dima toata noaptea Natalia ?
O întreabă Ștefan amuzat.
-Stai fără griji, nu ti fur prietenul .
Ii răspunde bruneta tăios .
- Iți pregătesc acum.Cât timp mă duc să mă schimb este gata.

Natalia mi a oferit o rochie de culoarea piersicii . Imi vine aproape până la genunchi și este străbătută pe toată lungimea ei de un fermoar incepând de la decolteul discret .
N am mai purtat până acum o astfel de rochie.
Când le zăream in vitrinele magazinelor mi se păreau inconfortabile .
Dar m am înșelat.In plus, o îmbrac și o dezbrac cu o lejeritate pe care mi am dorit o mereu in materie de rochii.
Imi prind părul intr un coc puțin mai dezordonat.
Nu am starea necesara să mă dau nici măcar cu rimel așa că nu mă deranjează chipul meu natural .

-Sunt gata!
Ii anunt pe cele două persoane ce dezbăteau un subiect in living.
-Gata cafeaua ?
Intreb atunci când zăresc cele două căni de pe măsuța de sticlă.
- Câte bei pe zi Ștefan ?Tu oricum  le bei tari
-Aveam nevoie de ceva care să mă liniștească dupa acel moment.
Imi măresc ochii iar Natalia ne privește zâmbind .

Ea a optat pentru o cămașă lejeră ce era formată din dungi verticale  roșii respectiv albe iar în partea de jos o pereche de pantaloni alb .
Și a prins părul intr o coadă de cal, lăsând două șuvițe libere  să i contureze chipul .

- Natalia când ești gata putem merge spre apartament.
-Da, scuze.Să nu mai pierdem timpul, intr o oră trebuie să fim  la firmă .
Se ridică din fotoliu și își inșfacă geanta
-Ne vedem la firma!
Ii spun pe fugă lui Ștefan ce nu și deslipea privirea de pe corpul meu .
Mă întorc spre el in drumul meu spre ieșire și ii arăt degetul mijlociu iar apoi  părăsesc apartamentul,  pe fundal auzindu se râsul lui .

Să scriu un capitol în timp ce mi servesc cafeaua, o plăcere greu de descris

O vreau înapoi!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum