O vreau înapoi!

capitolul 21

Alisia

N am mai găsit mare lucru in apartament, așa cum mă și așteptam.

- Cum de a venit cu ideea să ți fie gazdă dacă  înainte el încerca să te evite ?
Mă întreabă Natalia dar cu ochii atenți in trafic
- Nu mă întreba pentru că nu știu .Totuși, cum a fost cu Dima ?
-Ne am pus o .
-Așa de repede ?
Mă sperie lejeritatea cu care a spus o
- Da.Dimineață m am trezit cu el lângă mine și am purtat o discuție.
-Și la ce concluzie ați ajuns ?
-O să ne cunoaștem mai bine iar apoi o să ne facem curajul să începem o relație.
Am picat de acord că ceea ce s a intamplat cu o noapte înainte a fost doar dorință carnală dar pot să jur Alisia că nu a fost doar atât!
Rămân câteva minute pe gânduri .
- Nu ți bate căpușorul ăla frumos cu asta .O să evolueze lucrurile între voi iar apoi o să poți ajunge la o concluzie .
- Ai dreptate.
Conversația se încheie deoarce ajungem in fața firmei .
În timp ce închid portiera mașinii, Natalia mă întreabă:
-Intre tine și Ștefan este ceva ?
Doream să i povestesc cele întâmplate dar in aria mea vizuală apare Lucrecia ce se ținea ca o liană de brațul lui Ștefan .
Ceea ce mă deranja era faptul că nu o respingerea dar nici nu i oferea vreo atenție deosebită.
Privirile noastre se intersectează
- Nu este nimic Natalia și te rog să nu mai insiști pe acest subiect .
-Ce caută aici?
Mă încrunt și mi întorc privirea spre ea ca apoi să mi dau seama că se referă la Lucrecia .
- Nu știu, poate este o altă tentativă de a mă face geloasă.
Pufnește amuzată
- Nu prea cred.Pana la urma locuiți in aceeași casă.N ai unde să fugi de el .
-Asta așa este
Dar totuși ce cauta aici Lucrecia ?
Aceasta intrebare m a măcinat in urmatoarele ore .
Nici nu mi dau seama că este ora prânzului.
Sunt scoasă din transă de mai multe voci pline de voioșie.
Se pare că este ziua lui Bruno, unul dintre colegii noștrii.
Mă alătur și eu grupului vesel bătând din palme, toată un zâmbet .
Dar imi piere la scurt timp atunci când o observ din nou pe Lucrecia.

Sunt aduse mai multe platouri cu prăjituri ce arătau delicios .
Imi aleg una cu nucă și caramel.
Atunci când papilele mele gustative fac contact cu o  bucățică ruptă din rai nu pot să mi stăpânesc sunetul ce mi părăsește buzele din cauza plăcerii
Scanez încăperea încercând sã o zăresc pe Natalia dar nici urma de ea .
Însă, observ că și Dima lipsea.
Zâmbesc cu subînteles și mi continui liniștită gustarea.

În dreptul meu apare nimeni alta decât Lucrecia ce purta pe chip cel mai fals zâmbet .
-Mă bucur să te revăd !
-Sentimentul din păcate nu este reciproc.
Îi raspund acid .
N am energia necesară să intru în jocul ei stupid.
-Auci!Cineva nu este prea bine dispusă !
Imi dau ochii peste cap, moment în care simt cum lingurița pe care o avea în mână trece rapid peste materialul rochiei, chiar deasupra sânului strâng.
Imi cobor privirea și observ linia de ciocolată ce ieșea cu ușurință în vedere .
-Upsi!
Iar apoi își indeasă lingurița in gură privindu mă nevinovat.
-Se pare că ti ai terminat prăjitura
Și privesc fugitiv micuța farfurie de sticlă ce se afla acum pe biroul secretarei.
-Fă mi plăcerea să te servesc eu cu una .
Imi abandonez prăjitura ca să iau alta din platoul ce se afla in apropierea mea .
Cuprind între degete o farfurioară iar apoi fără nicio remușcare mă întorc și i o presez Lucreciei pe chip .
Țipătul ei îngrozit atrage toate privirile asupra noastră
Așez farfuria cu atentie peste a ei și mi trec degetul peste glazura ce se afla pe fruntea ei .
-Cireșe.Îh!Nu mi plac.
Ii zâmbesc inocent 
Lucrecia devine roșie la față.
Incearcă să și curețe fața cu mâinile goale, eșuând vizibil iar apoi se repede spre mine.
Este prinsă la timp chiar de sărbătorit.
-Vezi ce ți fac când pun mâna pe tine idioato!
-Mai insultă mă o dată și rămâi fără păr liană ce ești !
Imi simt talia cuprinsă .
Nu trebuie să mi ridic privirea deoarece același miros imi ia cu asalt nările .
Mă trage după el vizibil nervos până la lift .
Mă împunge în umăr ca să intru cand ușile se deschid .
Atunci când ajungem la etajul unde are biroul ne intalnim cu cei doi îndrăgostiți ce ne priveau nedumeriți
-Am aranjat o puțin pe Lucrecia!
Le spun înainte să intru în biroul lui Ștefan, reușind totusi să i observ zâmbetul Nataliei plin de mândrie.

Imi redirecționez atenția asupra lui Ștefan.
- Imi poti spune care i problema ta ?
-A mea?Iubițica ta a început!
-Și ce ți a făcut?Ți a murdărit din greșeală rochia!
-În primul rând nu a fost din greșeală, în al doilea rând nu este rochia mea!Așa că scutește mă!
Cu păpușa ta gonflabilă.
Murmur ultima parte doar pentru mine dar se pare că m a auzit .
-Păpușă gonflabilă?
Iar apoi zâmbește in colțul gurii
Omul ăsta este bipolar?
Pufnesc și dau să plec dar se proptește in fața mea .
-Hai să rezolvăm problema cu rochia iar apoi coborâm .
Imi ridic o sprânceană și sunt pregătită să i ofer o replică acidă dar scoate un pachet de șervețele astfel mă opresc.
Mă mir că nu s a gândit la ceva pervers.
Dar am vorbit prea devreme deoarece in timp ce se concentra să șteargă urmele de ciocolată coboară cu degetul arătător spre sânul meu
Începe să facă cerculețe in jurul sfârcului meu ce se întărește in scurt timp
Mă mai chinuie câteva momente ca apoi să se îndepărteze câțiva pași de mine
-A mai rămas puțin dar se observa doar dacă te uiți atent.
Il privesc urât in timp ce incerc să mi liniștesc bătăile inimii

De ce suntem atrase noi femeile de fructul interzis ?
Pentru mine, Ștefan reprezintă fructul interzis dar asta nu m a impiedicat să l gust 
Iar partea proastă este că nu m am mulțumit doar cu o imbucătură