Tu esti salvarea mea/P.JM/✨

CAP 15

După minute bun, într-un final, Jimin mi-a bandajat cumva rănile, apoi a urcat din nou la etaj.
   M-am pus să mănânc, gândindu-mă la ce o să fac de acum în colo. Va trebui să plec de aici, imi pot da seama și singura ca el, nu ma dorește prin preajma. Și nici eu nu-s asa sigură ca imi doresc să stau.
  ***
Ma trezesc dimineata, din cauza razelor de soare ce pătrundeau în sufragerie, însă asta era un lucru bun. Lucrul rău, era ca Jimin se certă cu cineva la telefon. Iar ecoul făcea ca toate țipetele lui, să răsune până afara.
  M-am ridicat în fund, mi-am frecat ochi,și m-am dus la baie.
După ce am ieșit, L-am văzut stând pe canapea cu, capul lăsat pe spate. Parea nervos, însă asta nu ma oprit să îl intreb.
Eu :Ce să întâmplat?
Își mută privirea drept spre mine.
Jimin :Nimic interesant, pentru tine.
  Murmur ceva, apoi ma pun și eu pe canapea. Totuși, stând la distanță de el .
  Eu:Nu o să stau mult pe capul tău. Însă acum, sunt derutata.
  Jimin :Și cât va tine derutarea asta?
   Oftez nervoasă .
Eu:E clar că nu ma vrei prin preajma!
Jimin :Exact.
Eu:Atunci de ce mai audus aici? De ce nu mai lăsat la tata?!
Jimin :Mai implorat să te salvez.
Eu :Dar puteai pur și simplu să nu ma bagi în seama. Nu pari genul de persoana călduroasă cu cei din jur.
  Într-o secundă ma trezesc cu mâna lui , în jurul gâtului meu . Ma uitam în ochi lui, iar privirea sa, părea că ma dezbraca de toate secretele pe care le aveam .
   Jimin :Nu am făcut-o pentru ca mi-am dorit o pacoste ca tine, pe lângă mine! Ar trebui să taci, fără a mai comenta. În locul tau, eu asta a-și face.
   Imi da drumul, apoi pleacă afara, lăsându-ma din nou singura.. Aici.