Joi ▪︎Joerick▪︎

《Capitolul 5》

Din perspectiva lui Joel Pimentel

  Observ cum Richard se apropie de mie cu o față... ciudata si plina de confuzie.

-Ce s a intamplat? -sopteste asezandu se langa mine.-

-Un baiat beat s a înecat cu o lamaie. -spun in timp ce ma uitam cum scoteau  cadavrul lui Erick pe o targa-

-Ce stupid -spune Richard cu o expresie serioasa- Il cunosteai? -intreaba-

-Nu. -raspund- Trebuie sa plec, deja e tarziu si nu cred ca petrecerea va mai continua dupa asta. -spun ridicandu ma-

  Richard a aprobat si a iesit cu mine din casa, văzând cum ambulanta iesea de pe proprietate. M am urcat in masina lui si m a dus acasa.

- - - - - - - - - - - -

   "Bip-ul" alarmei mele suna, facandu ma sa ma strâmb din cauza sunetului insuportabil.

   M am ridicat din pat, simțind un miros placut de bacon care m a facut sa zambesc. Deja erau doua zile la rand in care mama prepara asta pentru micul dejun.

"Joel, coboară sa mananci!" Țipă mama din partea de jos.

"Cobor in cateva minute" raspund tot cu un țipăt.

   Am mers pana la baie, m am spalat pe dinti si m am privit in oglina, aceeași rutina, mi am trecut mana prin par si mi am șoptit "Sunt perfect!".

   M am imbracat pentru scoala si am coborat fugind pe scari. M am oprit pe ultima treapta.

-Cacat Gabo, mingile tale din nou. -țip suparat-

-Taci Joel, e prima data cand le las aici. -spune apropiindu se de scari pentru a si strange lucrurile.

-Prima data. -bolborosesc suparat-

Am ignorat acea capcana mortala si m am dus in bucatarie.

-Trebuie sa fi mai drăguț cu fratele tau, Joel. -spune mama punandu mi micul dejun in față-

-Mama, am fost dragut cu el ieri. Daca nu vorbesti cu el o sa se obișnuiască. -raspund suparat, incepand sa mananc-

-Nu fi mincinos, doar azi le am uitat acolo. -raspunde Gabo intrand si punand mingile pe masa-

-Gabriel! -exclama mama punandu si o mana in șold- Fratele tau nu minte, cere ti iertare de la el.

-Dar mama...-

-Am spus o ieri si o spun si azi, nu accept scuze. -spun bagand toate mingiutele in buzunarul bluzei mele.-

-Joel, ce faci? -intreaba Gabo lansandu se spre mine-

-Linistiti va! -tipa mama-

-Eu plec. -spun luand o ultima bucata de mancare.-

-Mereu mananci asa repede. -spune mama-

-Stiu mama, mi ai spus si ieri. -zambesc, imi iau ghiozdanul si ies din casa-

   Am decis sa merg la fel ca ieri, m am uitat spre un chioșc de ziare si am mers catre el. Poate spun ceva despre moartea lui Erick. Deja imi imaginez prima pagina spunand "Cea mai stupida moarte înregistrată in instoria omenirii" sau "Lămâia ucigașă"

Ma uit prin ziar si nu spunea nimic, poate Erick nu era asa important sau nimeni n a aflat despre o moarte asa stupida.

Am ajuns la liceu si m am dus la dulapul meu.

-Joi fericita Joel. -spune Erick in fata mea-

-Ce cacat?! -țip speriat-

-Hei, relaxeaza te, sunt doar eu. Asa urat sunt? -spune cel mic făcând bot-