Joi ▪︎Joerick▪︎

《Capitolul 6》

Din perspectiva lui Joel Pimentel

   "Bip-ul" alarmei mele suna ca in fiecare dimineață. O singura frază se repeta in capul meu "Sa fie vineri te rog".

   Îndepărtez paturile ce mi acopereau fața si mi intind mana pentru a mi lua telefonul. Il aprind si injur, era din nou joi.

   Aroma de bacon a ajuns la nasul meu din nou si nu stiam daca o iubesc sau o detest. Ce mi se intampla? Asta nu are nici o explicatie.

  M am ridicat si m am dus in baie. Am ramas cateva secunde observându mi reflexia trista. Am incercat sa zambesc, dar nu ma ajuta cu nimic.

  M am spalat pe dinti si m am imbracat adecvat pentru scoala. Am coborat precaut, oprindu ma la ultima treapta, m am aplecat si am luat fiecare minge de pe jos, apoi am iesit din casa fara sa fac cel mai mic sunet.

   Am mers pana la liceu. Azi am iesit mai devreme decat de obicei, asta insemna ca nu ma voi intalni cu Erick.

-Joi fericita, Joel! -spune cineva, dar cu siguranta nu era Erick.

  M am intors pana la persoana acelei voci, era nu mai mult si nu mai putin decat Zabdiel.

-Joi fericita, Zabdiel. -incerc sa zambesc

-Te bucuri de a treia joi consecutivă?

  "Stați putin. Cum de Zabdiel stia despre asta?" M am uitat iar catre el si m am apropiat.

-Cum de stii ca ziua asta se repeta? -intreb destul de serios.

-Nu ti ai cerut scuze de la Erick pana la miezul noptii, iti amintești Joelin? -spune afisand un zâmbet-

-Si asta ce legatura are? -intreb confuz-

-Iti amintesti cand ti am zis ca daca nu ti ceri scuze de la el o sa trăiesti un coșmar care te va face sa faci cu adevarat pe tine? Ca o sa rogi pentru iertare si asta se intampla prietene. Trăiești intr o vraja, in vraja mea. Ziua se repeta o data si încă o data, retraiesti moartea lui Erick iar si iar.

-Esti nebun. -oftez, nu putea sa fie posibil. Bine, nu era posibil nici ca aceeasi zi sa se repete mereu.- Daca asta e o vraja, vraja ta, inseamna ca esti un vrajitor, nu doar un baiat frumos, fund frumos si accent sexy. -incep sa merg.-

-Gandeste te Joel -tipa de departe.-

   Am mers cat de departe era posinil de nebunul asta, trebuia sa mi pun ideile in ordine.

-Joi fericita, Joel. -asta da era vocea lui Erick-

-Erick! -strig fericit- Ma poti acompania? -zic apropiindu ma de el.-

-Cu adevarat vorbesti cu mine? -intreaba uimit-

-Normal. -zambesc- Vii? -intreb iar-

-Normal, unde vrei. -raspunde luandu ma de mana si impreunand degetele noastre.-

-Fara, sa ne tinem de mana. -zic dandu i drumul.-

-Bine -face bot.-

-Doar, urmareste ma. Vrei? -Zic mergand spre biblioteca.-

Intram si mergem direct la partea cu mituri si legende.

-Iti petreci timpul in biblioteca? - intreaba Erick uitandu se la cărți.-

- Prima dată când vin aici.  -raspund-

- De ce ma vrei aici?

-Am o bănuială. -raspund-

  Vad o carte care imi atrage atenția. O iau si ma asez. Erick ma urmărește si se așează lângă mine.

- Sunt lucruri de ale diavolului, stiai?- intreaba Erick privindu ma.-

- La ce te referi?

- Bine, nu de ale diavolului, dar e ca magia. Zabdiel citeste lucrurile astea tot timpul, zice ca e pentru a se distrage. -raspunde-

-Erick, concentrează te la carte. -strig la el, făcând ca toți sa ma privească.- Te rog. -soptesc-

-Bine, gandeste te la asta. Ca vraja din Albă ca Zapada, ai vazut filmul sau ai citit povestea?

-Ambele, doar ca eu am vazut versiunea porno. -zambesc, iar obrajii lui devin roșii datorita comentariului meu.- glumesc -rad- continua.

-Bine, regina ii da un mar otravit pentru a o adormi, dar fiecare vraja se poate rupe, in cazul asta s a rupt cu un sarut al iubirii adevarate. Înțelegi?

-Esti ciudat. -spun privindu l-

-De ce? -intreaba-

-Esti un tocilar, dar frumos.

-Mersi -rade- Zabdiel mi a zis inca ceva, mi a zis ca daca vreodata esti vrajit, vrajitorul trebuie sa apara in fata ta si sa ti dea piste de cum sa rupi vraja. Sunt reguli, daca vrajitorul nu apare, vraja e instabila. De exemplu, Regina cea Rea care a lansat vraja catre Alba ca Zapada trebuia sa i dea o pista prințului, iar daca n o făcea, prințesa se putea trezi la fiecare patru zile si sa doarmă din nou. Ma fac inteles?

-Sincer, nu. -spun negand din cap.-

-Bine, e doar fictiune si povesti pe care le citeste Zabdiel, poate ar trebui sa l întrebam pe el. E pentru o tema?

-Ceva de genul.

  Am deschis iar cartea cu speranța de a găsi ceva mai solid si concret. Am auzit un scurt fluierat, cineva fluiera o melodie. M am ridicat in picioare si am mers pana la ultimul hol, lasandu l pe Erick cu cartile. Cand am ajuns la ultima secțiune, l am vazut pe Zabdiel dand paginile unei carti.

-Joel! -exclama- Tu? Intr o bibliotecă? E un stil nou pentru tine, nu crezi?

-Acum ceva timp mi ai zis ca eu sunt vrajit si tu esti magicianul.

-Prefer termenul de vrajitor si nu am zis o eu, ai zis o tu.

-Oricum ar fi, am nevoie de o pista. Explica mi.

-Iti voi da pista, dar nu stiu cat de tare te va ajuta.

-Spune o, nu ma intereseaza, doar vreau sa termin cu prostia asta. -raspund-

-Sunt doua cuvinte, doua sentimente care se nasc din inima ta. Sunt lucruri foarte pure. Nu poti simți una in acelasi timp cu cealalta, iar daca o spui din inima, vraja se rupe. -spune ridicandu se in picioare-

-E o melodie? Un poem? Ce naiba De Jesus?

Eram asa nervos ca l am impins contra unui raft cu carti, provocand ca acesta sa cada, lovind altul ca piesele de domino.

-Ups. -rade Zabdiel- Cine era in una din aceste secțiuni?

-Erick. -șoptesc-

  Am fugit pana la locul unde era si am vazut cum se forma o balta de sange. Oamenii au inceput sa tipe vazand scena, iar o lacrima a iesit din ochii mei. A murit si m a durut, mai mult decat dățile trecute.

  Mi am inchis ochii, sperand sa ma trezesc, iar atunci "Bip-ul" alarmei mele suna ca in fiecare dimineață.