Când a văzut urma de ruj de pe marginea paharului, a strâmbat scârbită din nas. Persoana aceea nu eram ea. Asta si-a spus atunci, deși luciditatea-i era de mult pierdută.
Când vede acum doar o urmă a băuturii pe care o consuma pe marginea lui, îsi repeta același lucru. "Persoana asta nu sunt eu." Și totuși...
Îsi ridica privirea si o pironeste amețită pe ceasul care continuă să își facă treaba, deși ea pare prinsă în același moment. O buclă a timpului? O buclă a propriei prostii în care se afunda, lăsând vinovația în spate. Nu are motive s-o aduca la masa ei.Se simte vinovată? Ca în prima zi.
Încearca să faca ceva? Încă din prima zi.
Doar că în lume, din câte a observat, unii se nasc luptători, iar alții, cei ca ea, sunt înfrânți înainte de a păși măcar pe câmpul de bătălie. Și totuși se gândeste: "de ce îmi sunt oferite dacă nu le cer?"
CITEȘTI
In cate grame?
Short StoryEl o vedea în fiecare seară, cuprinsă de dezordine, haos prins într-o persoană și îl frapa. Ea i-a vorbit o dată. Ca oricărui străin neînsemnat. Și a dispărut. 3.5.19