Payton Moormeier & Vecina nouă

Chapter eight -It happened!-

         Capitolul opt -S-a întâmplat!

Andrei chiar vrea să îl bat și nu știe cum să ceară.De când am ajuns aici, toți  s-au pus pe descoperit, numai eu stau pe lângă mama!

Iau o gură de apă din sticla mea verde și îmi mut din nou privirea spre Payton.Părul lui nisipiu acum se vede superb în bătaia soarelui.Mă întreb, dacă e vreun zeu ceva?Sau dacă e un extraterestru?Ei bine, eu m-aș lăsa răpită de el!

–Nu mergi să înoți cu copiii în lac?mă întreabă mama lui Payton.

Neg din cap și mă uit la băieții care râdeau de până și un urs din munți i-ar fi auzit!Înaintez spre ei și mă așez pe ponton cu picioarele în apă.Nu știu să înot, deci nu am de gând să mă bag în apă.

–Nu intri și tu în apă cu noi?mă întreabă Payton cu un zâmbet pe față.

Mă uit din nou la lacul ce e în fața mea și oftez lung.Aș fi vrut să știu să înot, sau să nu-mi mai fie frică să învăț să înot.

–Nu știu să înot!spun iar el se așează lângă mine.

Simt cum corpul și inima au luat-o deja razna.Inima mea bate cu putere și înghit în sec de frica ca nu cumva Payton să-mi audă bătăile inimii.

–Te învăț eu!spune el simplu și își dă tricoul jos.

Îmi plimb privirea pe tot corpul lui și parcă simt cum salivez.Parcă aș fi un câine ce salvează când își vede mâncarea preferată, doar că mâncarea mea preferată e Payton la cuptor cu sos de roși și un pahar de whiskey.Yummy!

Ridic privirea spre el și doar acum realizez că el îmi întinde mâna.O accept și dau să mă dezbrac.În niciun caz nu mă dezbrac sub privirea lui arzătoare.

–Întoarce-te!spun eu iar el dă din umeri dar se intoarce.

Îmi dau tricoul și pantalonii jos și merg spre el.Îl bat pe umăr iar el se întoarce.Își coboară privirea pe corpul meu, mă rușinez și încerc să-mi acopăr părțile importante deșii am lenjerie!Payton începe să râdă și îmi îndepărtează mâinile de pe corpul meu.Mă uit la mâinile noastre împreunate și trebuie să recunosc că se potrivesc.

Îi zâmbesc și îmi retrag mâinile din ale lui.Totuși, chiar dacă îl plac, nu vreau să se interpreteze greșit, sau să fiu huiduită de fanele lui (printre care sunt și eu dar în fine).

Payton sare în apă și se ridică, după câteva secunde, la suprafață.Înoată până la mine, eu fiind jos pe ponton.Îmi întinde mâinile iar eu ezit puțin înainte de a intra.Să am încredere în el?Dacă mă lasă să mă înec?

Până la urmă ce pierd dacă încerc?(pe lângă viață).Mă arunc în apă și mă prind repede de Payton.Îmi încolăcesc picioarele în jurul bazinului lui, și simt cum tot corpul meu, cât și al lui, ni se încordează.Respir sacadat și mă uit în ochii lui Payton, el îmi zâmbește și mai mult se uită la buzele mele decât la mine.

–Să știi, nu am de gând să mă dezlipesc de tine doar dacă mă lași pe ponton!spun iar el parcă s-a trezit dintr-un vis.

Așa cu capul în nori e?Îi zambesc iar acesta mă duce spre ponton.Mă așez pe ponton încă cu picioarele în apă.Barem m-am răcorit și eu!

Mama îmi așează un prosop pe mine apoi se așează lângă mine.Îi zâmbesc deșii sunt puțin tristă, voiam să stau departe de el, dar nu pot!

–Probleme cu iubirea?întreabă mama și își așează o mână pe umărul meu.

–Mda...spun și dau cu piciorul în apă.

Mama mereu a știut să mă citească, chiar dacă eu spuneam că sunt 'bine'!Ea e cea mai deșteaptă persoană pe care o cunosc!Și o iubesc mult, și mă bucur că o am.

–Mai exact cu un anume Payton?întreabă ea iar eu sar în sus și îi pun mâna la gură.

–Shhhh!Vrei să râdă de mine că îl plac sau ce?!spun eu iar mama chicotește.

Serios?!Bine!Mă uit în altă parte și dau de ochii lui frumoși uitându-se la mine curios.Îi zâmbesc și mă ridic de pe ponton.Merg spre mașină în timp ce toți sunt la o masă de picnic mâncând.Intru și închid ușa după mine, mă schimb de haine cu greu în mașină.

Oare de ce el stă mereu zâmbind în fața mea?E pentru că îi sunt dragă, sau pentru că mă place, sau pentru că vrea doar să fie o gazdă bună??Mă întristez repede pentru că știu că el nu ar fii niciodată cu una ca mine!

Ies din mașină și mă așez lângă mama, mai exact, în fața mea e Payton care îmi zâmbește și își coboară privirea spre mâncare.Îmi văd și eu de treaba mea și îmi mănânc ce am în farfurie.

------------------------------------------------------------

După ce am mâncat, trebuia să mergem la uimitoarea cascadă, dar mama nu se simte bine așa că plecăm direct acasă.Înainte de a intra în mașină, mă uit la mama și la frații mei care se uită la uimitorul peisaj.Deja soarele apune și se reflectă în lac, e minunat.

Și dintr-o dată, simt o mână pe mâna mea dreaptă.Tresar, nici nu trebuie să mă mai uit să văd cine e, deja știu.

–Tu ești cumva supărată pe mine?întreabă el.

Mă întorc spre el și mă uit la el cu o față care spune "Tu ești prost sau ești prost?!".Îl iau în brațe și îl țin strâns.Sinceră să fiu, chiar aș vrea să îl sărut.

Și parcă și el se gândea la fel, căci mă trezesc că sunt trasă de față spre fața lui.Buzele noastre se ating și limba lui îmi linge buza de jos parcă cerându-mi voie.Limbile noastre se unesc și încep un dans a lor, după o foame atât de mare pe care am avut-o eu, cât și Payton, ne hranim unul din altul.

Avem nevoie de aer așa că ne despărțim.Respir sacadat și intru rușinată de ceea ce s-a întâmplat.Deci nu-mi vine să cred!S-a întâmplat, chiar s-a întâmplat!

Am avut primul sărut cu Payton!🥵

                                 ●●●

Scuzați că a venit puțin mai greu acest capitol, doar că eu nu am avut inspirație.Iar când nu am inspirație consider că, decât să scriu mult și prost, mai bine nu scriu deloc!Ce părere aveți despre capitol?Voi ce ați mai fi adaugat?Aștept părerile voastre în comentarii!Pupici dulci!😘😘