Joi ▪︎Joerick▪︎

《Capitolul 13》

Din perpectiva lui Joel Pimentel.

   Parchez sub un copac. Erick adormise pe drum, asa ca am decis sa nu l trezesc si sa profit de timp pentru a aranja lucrurile pe care le adusesem.

-E frumos. -spune cineva in spatele meu-

-Te ai trezit frumosule adormit. -spun-

-De ce suntem aici?

-Veneam aici cu familia mea, e un loc pe care l pot numi a doua casa. Veneam aici la sfarsitul fiecărei saptamani si ne deconectam de la tot. Zero internet, zero telefoane, zero munca, zero scoala, doar eu si familia mea.

-Ar trebui sa ma simt special pentru ca m ai adus aici? -intreaba asezandu se langa mancare-

-Da, ar trebui. -rad, întinzandu mi mana spre el-

-Nu inteleg. -spune confuz, uitandu se la mana mea-

-Zero telefoane, Erick. -ma prefac serios-

-Si daca mama ma suna?

-N o sa te sune, se presupune ca esti in ora.

-Bine, dar daca ma suna si nu raspund, va fi vina ta. -spune dandu mi telefonul-

-Linisteste te. -rad- haide, sa mancam.

   Incepem sa mancam si sa vorbim despre lucruri fara sens in timp ce Erick arunca cu bucati de rosii spre mine pentru ca nu i placeau, era exact ca un copil mic.

    Dupa cateva minute de stat pe iarba privind cerul, Erick se ridică si priveste apa, iar apoi pe mine.

-Ultimul in apa e o gaina? -intraba dandu si bluza jos-

-Nu mi place sa ma joc asta. -zic incruntandu ma, iar apoi ma ridic si incep sa fug- Ce astepti, țestoaso?

-Asta nu e corect, Pimentel. -țipă fugind in spatele meu.-

   Ma dezbrac pana raman in boxeri, iar apoi ma arunc in apa.

-Ce e, gaino? -rad vazand cum Erick se arunca in apa.-

-Nu e corect, ai zis ca nu ti plac jocurile astea.

-Nu trebuia sa te distragi, micutule. -rad înotand spre el-

-Acum stiu ca nu joci curat, Pimentel.

-Imi pare rau, data viitoare o sa te las sa castigi. -spun ajungand in fața lui-

   Totul se opreste pentru un moment, chiar si inima mea se opreste cand ii vad ochii verde smarald, erau precum doua pietre pretioase. Imi ridic mana si ii mangai obrazul simtindu i finetea pielii. Cu cealaltă mana dau la o parte firele ude de par ce i cădeau pe frunte. Inchide ochii si suspină.

   Imi inclin putin capul apropiindu ma de Erick, si atunci am facut o, l am sarutat. Buzele unui baiat erau diferite de cele pe care le am sarutat inainte ale fetelor, sau poate mi se parea doar pentru ca erau buzele lui Erick. O senzatie îmbătătoare ma invadează, nu voiam sa ma ooresc din a l saruta niciodata. Imi pun mainile pe talia lui si ii lipesc mai mult corupul de al meu.

   Erick saruta atat de bine, felul in care isi misca buzele contra alor mele... Ii simt limba lovindu se de a mea, incepand o lupta intre ele. Gem incet, lucru ce l face pe Erick sa se desparta din sarut.