- Curtea Supremă a decis, a rostit judecătorul pe un ton rece și indiferent.
Am înghițit în sec și m-am ridicat în picioare odată cu mulțimea. Am privit în pământ, apoi în ochii judecătorului. Pentru o secundă, puteam să jur că am simțit puțină milă în ochii dânsului, însă nepăsarea a revenit mai repede de cât aș fi crezut.
Mă jucam cu degetele așteptând vertictul judecătorului, chiar dacă era mai mult decât evident. Nătângul meu de "prieten" nu și-a putut ține nici promisiunea asta.
- Edward Ayres, ai fost găsit vinovat pentru crimă cu premeditare. Am negociat pedeapsa ta împreună cu jurații și avocatul tău, a privit multitudinea de oameni care-i acordau toată atenția, apoi pe mine și a rostit pe un ton mai jos, te condamn să-ți petreci 12 ani în centrul de reabilitare psihică al acestui oraș.
Am oftat scurt în timp ce polițiștii veneau cu pași repezi spre mine. Mi-am întin mâinile pentru a fi cuprinse de cătușele reci și dure de metal.
Cei doi gardieni mă conduceau spre ieșire, într-un mod nu foarte politicos. M-au împins în mașina de poliție, în locul din spate.
Simțeam cum mă apropi cu fiecare kilometru de o viață pe care nu o merit.
