Alegerea ei

Capitolul 1

Deja  sătulă de cearta lor,îmi pun căștile în urechi ca să nu le aud vorbele grele. Cred că deja nici strigătul meu nervos nu i-ar opri din a se certa. Părinții mei mereu se ceartă"doar că tatăl de acum nu îmi este biologic". Tatăl meu biologic a murit înainte să-i spun tată. Revenind la prezent, ei mereu se  ceartă de la nimicuri și nu-și dau seama că certurile lor mi-au  distrus sufletul. Însă sper că voi avea până la urmă o familie normală, dar îi iubesc pe ei așa cum sunt. Cel mai tare  și nespus de mult,o iubesc pe mama. Tatăl vitreg are curajul de a ridica mâna asupra mamei ,iar ea de multe ori îmi ascunde asta deoarece îl iubește. Însă eu știu că doar se teme de singurătate și de problemele fără un bărbat la casă.

Cu aceste gânduri cad în plasa  unui somn profund.

***

Dimineața mă trezesc greu. Motivul trezirii mele este telefonul care sună .Cu doar o mișcare răspund la telefon fără a mă uita cine mă apelează,fiindcă știu cine-i.

-Da...Alo?
-Bună dimineața iubita!
-Nu prea bună, de ce m-ai trezit?
-Cineva nu are dispoziție, te-am sunat  doar ca să-ți aud vocea înainte de lucru.
-Ce iubit matinal am eu...!
-Nu pot spune același lucru despre tine,in fine eu mă apuc de muncă. Să ai o zi frumoasă și ai grijă de tine ,te pup!!!
-Și tu ai grijă de tine David ,te pup!

Pun telefonul pe pat și merg spre baie ca să îmi fac rutina de dimineață. Ținând cont că avem doar o baie în casă,ies din camera și merg spre capătul holului unde se află baia. Asigurându-mă că baia e liberă intru și fac repede un duș, după asta îmi înfășor un prosop în jurul meu și îmi spăl fața și dinții, între timp mă uit în oglindă și mă opresc puțin pentru a mă analiza . În oglindă văd un chip cu ochi căprui și părul șaten cu vârfuri blonde ,o față ovală cu un nas mic și buze rozovii și cărnoase puțin, așa le consider eu. Totuși se observă ușor tristețea în ochii mei.

Termin autoanalizarea mea și mă duc în camera mea pentru a mă îmbraca după duș. Merg la dulap și îl deschid pentru a-mi alege haine. La deschidere ușa dulapului produce un scârțâit care clar anunță că e vechi.Mă uit prin hainele ordonate și îmi alte o pereche de sportivi și un maiou negru simplu.

După ce mă îmbrac ,mă piaptăn și îmi prind părul lung într-o coadă de cal ,după care cobor scările la etajul de mai jos pentru a ajunge în bucătărie...locul preferat al mamei...
- Bună dimineața mamă. Spun eu ființei care mi-a dat viață.
- Bună dimineața,draga mea Ema.
- Cum ai dormit?
- Bine iubita mea.  Răspunde mama abătută. Tu?
- Foarte bine.

Ne așezăm la masă fără a spune nimic și începem să mâncăm în liniște. Unicul  zgomot din cameră sunt tacâmurile și  inima mea bâtând încet ca să o aud doar eu.

***

Salutare dragii mei!
Probabil nimeni nu va citi ce scriu eu aici,însă sper că nu voi fi judecată aspru din primul capitol al cărții . !Mult m-am decis pentru acest pas.!
Nu am scris de mult, de fapt nu cred că am făcuto vreodată serios.
Din acest motiv aștept părerile voastre.
😊❤
(570 de cuvinte).