.D. A. N. G. E. R. | • JJK.ff • ✔

°THREE°

Mă învârt rămânând surprinsă să-l văd. Nu credeam că ne vom putea întâlni vreodată după incidentul cu părinții.

- Cum de ai putut să vi? întreb încercând să nu-l sufococ cu îmbrățișări.
- Păi tata a fost deacord să mă lase.
- Dina câta încercare. spun râzând.
- Din multe.

Acesta mă îmbrățișează și își vede de drum. Îi fac cu mâna și intru în clasă.

N-a arătat niciodată că și cum ar avea sentimente dar niciodată nu ma lăsat la greu. La urma urmei asta fac frații mai mari, nu?

Chiar dacă mă enervează indiferența lui față de unele lucruri sau îl enevrez eu cu altitudinea mea, la finalul zilei tot fratele meu e.

Mă așez în bancă cu zâmbetul pe buze și aștept următoarea și totodată ultima oră. Dar profesorul nu mai vine.

La ceva timp după ce se sună, intră un profesor în clasă spunându-ne că nu vom face ultima oră și că putem pleca.

— Măcar ceva bun să se întâmple. spune una dintre prietenele Sarei.
— Da, haideți. spune aceasta ieșind din clasă.

Toată lumea se pregătea de plecare când fratele meu își face apariția în clasă.

— Pe bune Andi, iei toți băieți populari din școală acum?! întreabă o fată din clasă.
— Nu i-au nici-un băiat din școală. îi răspund cu un aer nepăsător.
— Așa se comportă mereu cu tine? întreabă acesta stând lângă mine.
— Nu dar a fost o zi lungă.
— O, surioara mea a învățat să fie rece cu oamenii, ce drăguț. spune acesta tachinându-mă.
— Stați așa, el e fratele tău?! se aude o voce din partea cealaltă a clasei.

Mă uit încolo și îl văd pe el, pe persoana care m-a tratat ca o modalitate de a omorâ plictiseala. Cel în care credeam că pot avea încredere. În tocul uși stătea Jimin uitându-se surprins la mine.

— Da e fratele meu, acum dacă mă scuzi mai am și alte lucruri de făcut. spun plecând pe lângă el.

Yoongi se uită confuz la el apoi vine după mine.

Nu puteam înțelege de ce venise în clasă. Poate o caută pe Sara, poate mai avea câteva păpuși cu care se juca în clasă. Nimic nu mai era la fel la persoana aceea.

— Hei, așteaptă-mă! îl aud pe Yoongi strigând după mine.

Mă opresc și mă întorc spre el. Acesta avea o privire destul de serioasă în tinp ce spunea:

— Ți-a făcut ceva? întreabă el făcând referire la Jimin.
— Nu, nu chiar. îi răspund cu jumătate de gură.
— Nu chiar?

Mă întorc spre ușa de la ieșirea din clădire deschizând-o. Ies ajungând în curte cu Yoongi după mine.

După câteva minute de mers ajungem acasă.

Nu e cine știe cât de mare, dar e de-ajuns pentru a ține o petrecere mai mare. Cel puțin așa măsoară Yoongi.

Intrăm în casă, îmi las geaca și pantofii lângă cuier și urc în camera mea.

Mă arunc în pat încercând să-mi strâng gândurile, când aud bătăi la ușă. Mă ridic și deschid ușa, era Yoongi.

— Andi vor veni câțiva prieteni aici. spune acesta uitându-se la mine.
— Bine, dar sti regula. îi răspund serioasă.
— Da, nu intrăm în camera ta. spune acesta dându-și ochii peste cap.

După câteva ore aceștia sosesc. După sunetele de jos pot spune că erau vre-o șase. Însă că și până acum când organizam vre-o petrecere, eu cel care n-avea legătură cu ea nu intervenea în petrecere.

— Hei, nu e sora ta pe-aici? Vreu să vorbesc cu ea. se aude o voce foarte cunoscută.
— Nu, doarme la o prietenă de-a ei. spune Yoongi scoțându-mă din probleme.

După alte câteva ore petrecute în cameră, îi aud pe băieți probabil beți vorbind despre tot felul de subiecte.

— Jimin, cum ai reușit să ajungi la performanța asta? întreabă cineva de-acolo.
— E un talent. spune acesta.
— Eu cred că e drăguță. se aude o voce cunoscută, o voce pe care o mai auzisem chiar azi.
— Oh, Jungkook mai ai multe de învățat. spune altcineva de-acolo.

Dintre toate vocile pe care le auzisem cele mai clare erau ale lui Jungook și frate-meo.

Acesta păreau să fii băut cel mai puțin, dar n-avem de gând să merg să verific. Ceea ce era foarte clar era că prietenii lui Yoongi nu erau în stare să părăsească casa. Ceea ce înseamnă că sunt șapte băieți dintre care cinci beți în casă.

Mă ridic de lângă laptop și merg la ușă pentru a o încuia. În acel moment se aude un sunet ciudat venind de jos. De parcă ar fi spart ceva din lemn, dar dacă era așa Yoongi striga de mult, dar n-a făcut-o.

— Îmi vreu fata înapoi. se aude vocea lui Jimin prin toată casa.

În acel moment un fior îmi trece pe șira spinării. Nu credeam că Jimin e genul de beat violent. Dar dacă ieșeam din cameră probabil că se agrava situația.

După câteva minute haosul se instaurează în casă. Frica începea să-și facă și ea apariția în momentul în care se aud bătăi la ușă.

Rămân nemișcată, îmi era frică să deschid ușa, nu voiam să mă implic în asta până când îi aud vocea lui Jungkook.

— Hei, știu că ești acolo, deschide ușa. spune acesta aproape șoptitnd.
— De unde știu că nu ești și tu că ceilalți? îl întreb pe același ton că și el.
— Yoongi mi-a spus că ești aici, vine și el imediat.
— Ar trebui să te cred? îl întreb
— E alegera ta dacă mă crezi sau nu.

Dacă a fost în stare să spună toate asta fără s-o ia de la capăt înseamnă că nu e sub influența alcoolului. Descui ușa și îl las să intre după care o încui la loc.

Mă întorc spre el văzând că are zgârieturi pe față, ceea ce înseamnă că a fost implicat în bătaie. Mă uit atent la el când alte bătăi în ușă mă fac să tresar.

Vroiam să răspund dar dacă nu era Yoongi, dacă era unul dintre ei?

Rămân tăcută în fața uși neștiind ce să fac. Când din spatele mau se auzi vocea lui Jungkook.

— Cine e? spune acesta.
— Andi e cu tine nu? se auzea vocea lui Yoongi.
— Da, sunt aici. îi răspund ridicându-mă.
— Deschide ușa, până nu ajunge aici.

Fac cum îmi spune și descui ușa lăsându-l să intre.

— Și acum ce facem? îi întreb în timp ce încui ușa la loc.
— Nu putem ieși de aici momentan. Așa că vom înnopta aici.
— Ce?! spun surprinsă.
— Mai încet.
— Veți sta aici toată noaptea...

Mă uit la ei după care îmi îndrept privirea spre pământ.