***
Poate ca doua lumi sunt diferite , însă amândouă pot avea același conducător. Poate ca sufletele sunt nemuritoare și corpurile sunt doar niște carcase ce le țin închise. Uneori sufletele pereche rezista chiar și peste despărțirea trupeasca...
Ma uit în fata și o observ pe mămică vitrega, însoțită de șarpele de taicamiu. Vai ce echipa perfecta fac! Amândoi gata sa fraiereasca și sa fure fără pic de jena. Nu îmi dau seama dacă din cauza nervilor sau a băuturi gândesc asa? Este oare greșit ceea ce am gândit acum? Neah!
- Ai venit insfarsit scumpo! Se apropie de mine amenințător de tare, dând sa ma îmbrățișeze și sa imi sărute obraji.
Yuck! Ma dau doi pași în spate pentru a ma feri de ea și de abia atunci îmi dau seama ca am scări. Practic îmi dau seama de abia când am dat cu fundul de pământ, dar tot aia e. Amândoi ma privesc îngrijorați și pentru asta pot doar sa ii aplaud. Ce actori minunați sunt! Pot pune pariu ca pot face o scena minunata de,, doamna și vagabondul ", amândoi împărțind același rol. Cel de vagabond.
- Ești bine draga? Vipera se repede rapid la mine pentru a ma ajuta, dar o împing brutal de lângă mine.
- Nu îmi spune asa, nu ma atinge și pleacă din calea mea pana nu te lipesc și pe tine de pământ ! Marai ridicandu-ma cu greu de jos.
Au! Fundul meu!
- Nu vorbi asa Jennifer, încerca doar sa te ajute! Tipa bosorogul spre mine.
- Nu am nevoie de ajutorul vostru! Trec pe lângă ei demna, mergând ca un fotomodel pe tocuri.
Îmi spăl rușinea, da? Mai ales în fata ei am căzut. Ce penibil! Puteai sa ii scuipi mâncarea în fata, Jennifer, și nu era asa de rușinos, ba chiar suna al naibii de distractiv, dar tu ai ales ca o proasta ce ești, sa cazi! Ca un cacat de pasare lovind asfaltul. Trec rapid de sufragerie și urc cele câteva scări. Intru rapid în camera și încui ușa, îmi arunc cataligele din picioare și ma arunc imediat în pat.
Ce moale și primitor este! Imediat ma las purtata în lumea viselor, care spre teroarea hormonilor mei, sunt pline cu un bărbat sexy, la bustul gol și cu o bărbie a naibii de excitanta. Doamne, trebuie sa mai trec pe la biserica!
***
Un sunet îngrozitor îmi tulbura somnul și îmi forțează corpul sa se miște pentru a-l opri. O durere de cap îmi oferă o amețeală uriașă, asta și mișcarea fundului meu pe cerseafuri. Sigur am o ditamai vânătaia! Îmi iau telefonul și ma uit cruciș la persoana care ma suna. Nu are nume și nici nu cunosc numărul. Cine cacat ma trezește pe mine la ora.... Ora 12!
Sar la propriu din pat și amețeală ma lovește crunt din nou. Asa ametita îmi dau rochia vișinie jos și rămân doar in lenjerie. Trebuie sa ajung la firma mamei pentru a completa actele și a termina niște rapoarte. Apelantul nu încetează din a suna asa ca în graba mea de a găsi ceva decent pentru a purta la birou, răspund agitata aproape căzând când m-am împiedicat de tocurile aruncate în graba. De ce doamne Iartă-mă nu le-am pus normal?
- Alo! Iau tocurile de jos și tura aceasta le așez frumos lângă dulap.
- Jennifer sunt eu, Drako! Vocea lui îmi umple urechile, trimițându-mi mici fiori pe șira spinării.
De ce ma suna? Oare vrea ceva?
- Aa! Scuze, dar ma grebesc, poți sa îmi spui rapid de ce m-ai sunat?
Știu ca sunt nepoliticosa dar chiar ma grăbesc, am întârziat și chiar am multa treaba. Ma uit prin dulap și scot o pereche de pantaloni albi, cu talie înaltă și un top cu mici gaurele alb. Îmi dau pe difuzor telefonul și îl așez pe pat în timp ce îmi trag pe mine pantalonii.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
