I'm dead (#ID 1)

Epilog

Maya

Dragă Maya,

Urmează să-l capturez pe Christian în această seară.

Prietenii şi familia ta au de gând să deschidă un portal şi să vină să te salveze din mâinile tatălui meu... - nostru -, însă eu îi cunosc mai bine planurile. Vrea să-l ucidă pe Christian şi să te facă să trăieşti în regret, pentru că el nu a avut parte de dragostea pe care şi-a dorit-o.

Singura persoană pe care a iubit-o vreodată cu adevărat a fost mama mea, iar ea l-a îndepărtat.

De aceea, ştiu că ce am de gând să fac în seara asta o să-l distrugă, dar nu regret nimic... o merită, Maya, îţi jur că o merită. A făcut lucruri mai rele decât să-şi omoare proprii fii cu sânge rece... pentru că odată ce dragostea i-a fost refuzată, toată viaţa lui s-a destrămat, şi singurul scop pe planeta asta pe care îl mai are este să deţină puterea.

Eu nu am putut, nu am vrut niciodată să îl ajut în acest sens. Dăruindu-ţi ţie viaţa mea de vrăjitoare nemuritoare, vei fi mult mai puternică şi mai greu de controlat, o adevărată provocare pentru el. Fiind atât de puternică, tatei îi va fi greu să îşi extragă puterea din a ta fără să se rănească... motiv pentru care cred că o să te lase în pace... momentan.

Cel mai important lucru: să nu îl ucizi. Sunteţi legaţi pe viaţă, pentru că deşi eşti mai puternică decât el, el este cel care ţi-a dăruit viaţă prin îndeplinirea ritualului, iar dacă el moare, ai să mori şi tu. Singura ta speranţă este să-l ţii undeva departe, încuiat de restul lumii, deşi ştim amândouă cât de greu poate fi acest lucru. Nu pot decât să îţi urez succes şi să îmi cer scuze că nu am putut găsi o soluţie mai bună.

Mama ta nu l-a înşelat niciodată pe tatăl tău. Exact cum a făcut şi cu fraţii şi surorile noastre, tata s-a deghizat în soţii mamelor voastre pentru o noapte. Mama ta nu avea de unde să ştie, deci nu este vina ei... şi nici a tatălui tău. El a avut cele mai bune intenţii.

Cât despre familia noastră, trebuie să îţi spun că este destul de numeroasă. Avem patru surori şi trei fraţi. Am să îţi las mai jos o listă de contact pentru fiecare, deşi nu toţi ştiu că se află sub dominaţia tatei. Mulţi nici nu ştiu că el este tatăl lor. Au fost vrăjiţi să uite, deşi când vor observa că nu mai îmbătrânesc îşi vor ridica semne de întrebare. În fine, nu pot clarifica situaţia din punctul ăsta de vedere.

Un singur lucru important mai vreau să îl ştii: o să vină după tine. Nu îi pasă de cât eşti de periculoasă, dar o să vrea să te omoare, o să te omoare pentru că nu va suporta ca viaţa mea să fie motivul pentru care inima ta bate. Şi vreau să ai grijă.

Cu multă dragoste frăţească,

Evelyn Grace Fray.

P.S. Să-i spui lui Dan că îmi pare rău.

Nu mi-am dat seama că plângeam până când nu am împăturit la loc bileţelul şi o lacrimă a udat foaia.

Eram pe podul Wickery, cel care trecea peste lacul în care cu doi ani şi ceva în urmă familia mea a căzut cu maşina, iar eu am fost ucisă. Din locul în care stăteam, cu picioarele desculţe atărnând în gol, încă puteam zări cioburile de la mal. Nimeni nu le luase de acolo, nici măcar după atâta timp. Ba chiar stăteau acolo, parcă să-mi facă în ciudă, să mă facă să plâng mai tare că a trebuit să trec prin toate acestea.

Amurgul de la capătul lacului îmi amintea încă odată cum încă o zi trecuse, iar vina nu înceta să dispară.

Cum de nu mi-am putut da seama că era ceva între Dan şi Evelyn? Cum de am reuşit să intervin între ei şi să le distrug relaţia? A mea era foarte bine şi aşa cum era. Chiar şi ca fantomă, eu mă puteam bucura de compania lui Christian, pe când Dan nu avea să o mai vadă pe Evelyn, fie că mai rămânea pe pământ ca fantomă, fie că nu.