În timpul celor opt luni de misiune continuă, pe care Domnul le-a cerut în schimbul scutirii de serviciul militar, fratele Ștefan a locuit și la Arad pentru o vreme. O familie îl primise în gazdă, oferindu-i o cameră modestă, ca să poată sluji fără grijă. Fratele Ștefan a aflat despre o familie săracă, aflată în mari nevoi, și a început să motiveze frații de la Arad ca să strângă bani să îi ajute. Unde este prezent Duhul Sfânt, acolo trebuie să existe și compasiune.
Frățietatea s-a mobilizat și au strâns o sumă frumoasă pentru nevoile acelei familii în lipsă. Să motivezi pe altii să ajute nu este greu. Să dai din buzunarul tău este mai greu.
În inima acestui tânăr slujitor se dădea o luptă puternică și nu știa ce să facă. Avea doar o sută de lei în buzunar. Nu avea pantofi și dorea să își cumpere o pereche pentru adunare. Dacă îi cumpăra, cădea în cursa fățărniciei. Să bați toba că trebuie adunați bani pentru săraci și tu să nu pui nimic? Dacă era integru, rămănea fără pantofii de care avea atâta nevoie! S-a hotărât să dea toți banii la colecta pentru familia care era încercată. Se gândea că Domnul îi va purta de grijă.
În zilele care au urmat, sora Ana Chitu și sora Mărioara Ciric din Iaz au fost înștiințate de Domnul să meargă în Arad, la adresa cutare, și să ducă acolo ceva de mâncare și o pereche de pantofi cu numărul cutare. Fratele Ștefan nu era acasă când au sosit ele, așa că surorile au lăsat darul acolo și au plecat. La venirea lui acasă, surpriza a fost atât de mare! Pantofii erau exact pe mărimea lui! Domnul a dovedit încă o odată că știe toate nevoile copiilor Lui, de la numărul de pantofi până la cele mai înalte năzuințe.
✔Autor text: Emanuel Fedur
✔Text preluat din cartea: "Ei au trăit printre noi, Apostolii Banatului; Vol.1" ✔Publicare Wattpad: strugariucamelia
CITEȘTI
Pași spre lumină
Non-FictionArticole, curiozități, meditații despre viață, mărturii creștine și multe altele!
