Capitolul 4 - Atracție explozivă + Momente de romantism

108 10 5
                                    

O lună mai târziu...

— Serena, haide trezește-te!

Deschid ochii și îl văd pe Weston așezat pe colțul patului, însă pe Liam niciunde.

— Ce s-a întâmplat? Liam nu e?

— Este jos. Dormeai atât de frumos, dar a trebuit să te trezesc. Nu ai uitat de prezentare, nu-i așa?

— Ce prez-...

— Serena...

— Îmi pare rău. Credeam că este mâine.

— Nu-i nimic, dar în maxim o oră trebuie să plecăm pentru repetiții.

— Bine. Tu... Te-ai supărat pe mine? Uite, chiar îmi pare rău. Îți promit că nu se va mai repeta.

— Nu, stai liniștită. Te rog doar să te grăbești și să te îmbraci cu niște haine lejere.

Deci chiar s-a supărat.

Îmi fac un duș rapid și mă îmbrac așa cum m-a sfătuit, coborând jos. Trebuie să învăț să fiu puțin mai organizată. Este chiar urât din partea mea să tot repet faza de acum câteva minute, mai ales după câte eforturi a depus pentru mine în ultima lună. M-a ajutat să intru în această lume și mi-a obținut oferte pe sume frumușele ca să-mi pot face un rost, iar eu ca o nesuferită nu mă pot trezi măcar când trebuie.

În mașină nu scoate nici o vorbă, asta făcându-mă să mă simt vinovată în continuare.

— De câte ori mai trebuie să-mi cer scuze?

— Poftim?

— Știi bine la ce mă refer, Weston. Ești supărat pe mine.

— Nu sunt deloc supărat pe tine. Sunt doar încordat din cauza prezentării. Vreau să iasă totul bine.

— Totul va fi bine. Îți promit că voi face tot ce ține de mine.

— Sper. Am emoții pentru că este prima ta prezentare. Nu știu cum tu poți fi atât de calmă.

— Dacă mă agit nu rezolv nimic. Ai uitat? Tu m-ai învățat asta.

— Da, așa este. Câteodată uit să aplic propriile mele sfaturi.

După multe repetiții și pregătiri care au durat întreaga zi, a venit și vremea prezentării care s-a dovedit a fi un real succes. Am reușit să scap de toate emoțiile în timpul defilării mele și sper că l-am făcut mândru. 

În mașină adorm din cauza oboselii fără să-mi propun și mă dezmeticesc puțin când mă simt ridicată în brațe, dar sunt mult prea obosită să mai deschid ochii

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

În mașină adorm din cauza oboselii fără să-mi propun și mă dezmeticesc puțin când mă simt ridicată în brațe, dar sunt mult prea obosită să mai deschid ochii.

— Ai fost minunată. Sunt mândru de tine și îți mulțumesc pentru astăzi. îl aud vag pe Weston șoptindu-mi, în timp ce mă așează cu grijă în pat.

A NEW CHANCEUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum